Guvernul și multinaționalele. Doi ani de suspiciuni reciproce

DCBusiness Team / 25 dec 2018 / 12:24
Guvernul, preocupat să oprească externalizarea profiturilor
Guvernul, preocupat să oprească externalizarea profiturilor

Guvernul și companiile multinaționale au avut o relație încordată în ultimii doi ani, ultimul act al acestei relații fiind introducerea impozitului de 3% pe taxa de afaceri introdus pentru companiile care activează în sectorul energetic și de telecomunicații și a impozitului pe Robor, așa-numita taxă pe lăcomie. Măsurile fiscale introduse de guvernele PSD au provocat constant reacții negative din partea mediului de afaceri, însă deocamdată nu există mari companii multinaționale care să fi anunțat retragerea de pe piața românească.

La finele anului 2016, PSD a revenit la putere inclusiv cu promisiunea că va combate evaziunea fiscală la nivelul marilor contribuabili și că va bloca externalizarea profiturilor de către companiile multinaționale care activează în România.

Odată cu protestele de amploare împotriva OUG 13 din iarna anului trecut, au apărut și suspiciunile în rândul guvernanților legate de multinaționale, alimentate mai ales de faptul că președintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, a fost văzut alături de manifestanții din Piața Victoriei. În plus, au fost companii care în acele zile au fost dispuse să încheie mai devreme programul pentru angajații lor care intenționau să meargă la proteste.

”Am văzut foarte mulți oameni supărați, și mă refer la oameni chiar și străini, sigur că mie personal mi s-a părut destul de ciudat cum un șef de bancă cu capital străin protestează împotriva Guvernului. Am auzit tot felul de zvonuri la televiziune cum corporații multinaționale și chiar și naționale au finanțat și au stimulat și au îndemnat proprii angajați să iasă la aceste manifestații”, spunea președintele PSD, Liviu Dragnea, în februarie 2017, acuzații pe care Dragnea le-a reluat de mai multe ori.

Cu gândul la Panama Papers

Totuși, nu s-au adoptat măsuri punitive împotriva companiilor multinaționale până în iunie 2017, în ultimele zile ale guvernului Grindeanu. Atunco o ordonanață de urgență obliga multinaționalele să facă raportări financiare detaliate în România. Măsura nu a fost contestată de mediul de afaceri deoarece reprezenta transpunerea în legislația națională a unei directive europene adoptată după scandalul Panama Papers. Scandalul dezvăluise practica așa-numitelor ”optimizări fiscale” realizate de către marile grupuri cu activităţi în mai multe state care își transferau profiturile - şi implicit impozitele de plătit - dintr-o ţară cu taxe mai mari către o ţară cu taxe mai mici, plătind astfel impozit pe profit insignifiant în țările în care aveau activități importante. Externalizarea profitului se realiza îndeosebi prin achiziţii de bunuri sau servicii între filiale la preţuri artificiale.

Odată cu guvernul Tudose atenția s-a îndreptat asupra băncilor care nu raportau profit, lucru ce a stârnit suspiciunile Fiscului. ”Din 36 de bănci active o jumătate sunt super în regulă, o jumătate insistă că ele nu sunt în stare să facă profit, ceea ce eu nu cred. Avem 18 bănci care nu declară profit, care spun că s-au închis pe pierderi. S-a dus ANAF, a început să se ducă la ele, să vadă cum de le iese chestia asta. Suntem încă în control. Eu ştiu că sediul Crucii Roşii e la Geneva, numai ăia vin şi fac apostolat, ajută copiii, ajută balena”, spunea, ironic, Mihai Tudose, în septembrie anul trecut. De altfel, premierul nu-și ascundea neîncrederea în bănci, el refuzând să își primească banii pe card, după o experiență personală nu foarte fericită cu o bancă.

Citește și:

Reacție dură. AmCham România cere retragerea noilor măsuri fiscale

Totodată, Tudose avea semne de întrebare legate de nivelul dobânzilor cerute la creditele oferite românilor. ”De ce la noi dobânda e cam de două ori mai mare decât tot ceea ce este împrejur? Întreb retoric, aşa, deocamdată. Înţeleg că nu sunt filiale ale unor organizaţii neguvernamentale care vor să fie furnizori de bine, sunt nişte agenţi economici care vor să facă profit, dar hai să fim într-o situaţie în care să câştige şi ei, să ne fie bine şi nouă, nu numai lor şi deloc nouă”, spunea primul-ministru de atunci.

Tudose a ”asmuțit” Fiscul asupra unor bănci în cazul cărora existau suspiciuni în ce privește raportările financiare și chiar a intrat în conflict cu Banca Națională pe care a acuzat-o că este mai preocupată să apere interesele băncilor decât ale României. Este greu de cuantificat efectul declarațiilor lui Tudose, însă cert este că băncile au raportat un profit record în 2017, lucru care a dus și la creșterea încasărilor statului. 

”Revoluția fiscală”, insuficientă

Un alt moment de tensionare a reprezentat-o ”revoluția fiscală” din noiembrie 2017 când Guvernul a decis transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, reducerea acestora cu 2%, scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%,  instituirea unui impozit de doar 1% pe cifra de afaceri pentru firmele cu cifră de afaceri sub un milion de euro şi instituirea unei taxe de solidaritate de 2,25% pentru companii. Transferul contribuțiilor a fost contestat în special de sindicate, care se temeau de reducerea salariilor angajaților, însă de data asta mai mult companii multinaționale au anunțat dinainte că nu vor face acest lucru. Chiar și așa, au venit o serie de critici din partea mediului de afaceri, însă Guvernul a justificat măsurile tot prin necesitatea opririi externalizării profiturilor.

Citește și:

Bloomberg publică un articol tăios la adresa autorităților române și noii ”taxe pe lăcomie”

Însă ”Revoluția fiscală” nu a încheiat cotroversa pe această temă în 2018. Mai mult, acesteia i s-a adăugat tema creșterii spectaculoase a Robor, dobânda cu care băncile se împrumută între ele, însă cu impact asupra ratelor la credite. Soluția cu care a venit Guvernul la finele anului a fost introducerea impozitului de cifra de afaceri în energie și telecomunicații, care ar trebui să aducă bani la ANAF indiferent de profitul raportat, și ”taxa pe lăcomie”, care ar trebui, în viziunea Guvernului, să descurajeze creșterea Robor. Rămâne de văzut pentru 2019 dacă efectele scontate se vor produce sau costurile suplimentare pentru companii vor fi achitate tot de către cetățenii de rând.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9458
Diferența -0.0022
Zi precendentă 4.948
USD
Azi 4.7643
Diferența 0.0219
Zi precendentă 4.7424
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 16-05-2022
EUR flag1 EUR = 4.9458 RON
USD flag1 USD = 4.7643 RON
GBP flag1 GBP = 5.8036 RON
CHF flag1 CHF = 4.7597 RON
AUD flag1 AUD = 3.2759 RON
DKK flag1 DKK = 0.6647 RON
CAD flag1 CAD = 3.6608 RON
HUF flag1 HUF = 0.0129 RON
JPY flag1 JPY = 0.0370 RON
NOK flag1 NOK = 0.4840 RON
SEK flag1 SEK = 0.4708 RON
XAU flag1 XAU = 279.3842 RON
Monede Crypto
1 BTC = 142026.59RON
1 ETH = 9650.23RON
1 LTC = 318.30RON
1 XRP = 2.01RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.86% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.52%
6 luni: 5.71%
12 luni: 5.94%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 12223.79 0.75%
BET-BK 2268.03 0.68%
BET-FI 50232.79 1.18%
BET-NG 869.29 0.43%
BET-TR 22510.98 0.79%
BET-TRN 22462.62 0.78%
BET-XT 1063.26 0.75%
BET-XT-TR 1953.74 0.79%
BET-XT-TRN 1949.76 0.79%
BETAeRO 955.80 0.96%
BETPlus 1825.04 0.66%
RTL 26938.55 0.64%

Opinii

Piața imobiliară, afectată de criză / Foto: Freepik

Urmează o criză imobiliară? La ce ne putem aștepta

Cu un război lângă granița României care...

China impune în continuare restricții draconice

De ce China nu renunță la carantina draconică. Planurile lui Xi Jinping

În timp ce lumea învață ușor-ușor să trăiască...

Profesorul a amintit că, în ultimă instanță, suntem într-un război cibernetic

Întârzieri la plata salariilor. Mircea Coșea: Să sperăm că nu a fost ceva din afară

Profesorul de economie Mircea Coșea a comentat...

Comunicate de presa

Un raport despre rezultate și măsuri preconizate

Premierul Ciucă: Majoritatea măsurilor din Programul "Sprijin pentru România" sunt active

Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă a...

67,9% dintre utilizatorii de Internet folosesc Mobile și Internet Banking

67,9% dintre utilizatorii de Internet folosesc Mobile și Internet Banking

67,9% dintre utilizatorii români de internet...

Premierul a transmis un mesaj cu această ocazie
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu
Purpuriu

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt1
YesMy