Românii privesc cu realism finalul de an și intrarea în 2026, iar principalele lor îngrijorări țin de creșterea costului vieții, evoluția economiei și conflictele externe. Un studiu recent arată că populația se pregătește deja de austeritate, reducând cheltuielile și evitând risipa, într-un context în care inflația, taxele și veniturile înghețate pun presiune tot mai mare pe bugetele familiilor. Economistul Adrian Negrescu avertizează că anul viitor va aduce ajustări dureroase, iar spațiul pentru noi majorări de taxe este aproape inexistent.

Costul vieții, principala teamă a românilor

Potrivit datelor analizate de Adrian Negrescu, 65% dintre români indică creșterea costului vieții drept cea mai mare îngrijorare, urmată de evoluția economiei naționale (62%) și de conflictele externe (54%). Rezultatul alegerilor politice interne îi îngrijorează pe jumătate dintre respondenți, într-un context marcat de incertitudini și de lipsa unor explicații clare privind deciziile politice majore din ultimele luni.

Această combinație de factori generează un climat de neîncredere și prudență extremă, românii anticipând un an 2026 dificil, cu presiuni suplimentare asupra bugetelor personale.
Energie mai scumpă, consum mai mic

Studiul arată că 64% dintre români se așteaptă la cheltuieli mai mari pentru energie, în timp ce aproape jumătate intenționează să reducă bugetele alocate restaurantelor și mâncării comandate. Tot mai mulți români încearcă să evite risipa alimentară și preferă reparațiile în locul achizițiilor noi.

În opinia lui Adrian Negrescu, aceste comportamente nu sunt întâmplătoare, ci reflectă o schimbare profundă de mentalitate: românii au devenit mult mai conectați la realitatea economică și nu mai cred în promisiuni politice optimiste fără acoperire: „Nu mai cred în basmele politicienilor, nu mai cred în promisiunile legate de cât de bine ne va fi. Practic, își iau singuri măsuri de austeritate”.

Citește și: Negrescu, despre majorarea taxelor locale: Acum achităm nota de plată a populismului!

„Anul covrigului” și nota de plată după ani de împrumuturi

Economistul descrie anul 2025 drept „anul covrigului”, o perioadă în care consumul a fost redus, cheltuielile au fost atent controlate, iar populația a devenit mult mai precaută în raport cu banii. Tendința, spune el, nu doar că va continua, ci se va accentua în 2026.

Inflația va rămâne o problemă cel puțin în prima parte a anului viitor, taxele locale vor crește, iar veniturile majorității populației vor rămâne înghețate. Toate aceste elemente se traduc într-o „notă de plată” pentru anii în care statul a cheltuit din împrumuturi, nu din producție și creștere economică sustenabilă.
Promisiunile guvernului, privite cu scepticism

În acest context, declarațiile guvernanților potrivit cărora nu vor mai exista majorări de taxe sunt primite cu rezervă. Adrian Negrescu atrage atenția că România trebuie să reducă anul viitor cheltuielile statului cu aproximativ 50 de miliarde de lei pentru a se încadra în ținta de deficit.

O parte din bani ar putea veni din încasări mai mari, ca urmare a creșterilor de taxe deja operate, însă restul sumei rămâne o mare necunoscută. Alternativele sunt limitate: tăieri de cheltuieli din aparatul public și din investiții, împrumuturi sau noi majorări de taxe.

De ce nu mai este loc de taxe mai mari în 2026

Economistul consideră că o nouă creștere a taxelor ar fi extrem de periculoasă, într-un moment în care economia „abia se chinuie să supraviețuiască”. O eventuală majorare a impozitului pe venit, de exemplu de la 10% la 16%, ar reprezenta, în opinia sa, „o lovitură pentru cei care muncesc și câștigă bani”.

„Nu poți să sancționezi omul pentru faptul că muncește și câștigă mai mult. Din contră, ar trebui să-i dai posibilitatea să aibă un trai mai bun”, avertizează Negrescu, subliniind că statul nu a făcut până acum reduceri reale nici în aparatul central, nici în cel local 

Ce urmează pentru economie și populație

Analiza arată o ruptură tot mai clară între discursul politic și realitatea resimțită de populație. Românii se pregătesc singuri pentru vremuri mai grele, reduc consumul și își ajustează stilul de viață, în timp ce spațiul de manevră al guvernului devine tot mai îngust.

Dacă nu vor exista reforme reale și reduceri consistente ale cheltuielilor publice, presiunea pe populație riscă să crească, iar 2026 ar putea deveni un an al deciziilor economice dificile, cu efecte directe asupra nivelului de trai.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.