Departe de a fi o simplă modificare tehnică, actul normativ ridică bariere de intrare în economie, afectează fluxurile de finanțare ale firmelor mici și schimbă raportul de forțe dintre antreprenori și sistemul bancar. Potrivit lui Claudiu Năsui, măsura riscă să frâneze inițiativa privată exact în segmentul care susține crearea de locuri de muncă și dinamica economică.

Start-up-urile și firmele mici, primele afectate

Impactul cel mai rapid se vede în zona firmelor nou-înființate. Capitalul social mai mare înseamnă bani blocați încă din prima zi, într-un moment în care lichiditatea este esențială pentru supraviețuirea afacerii. Sume care ar fi fost direcționate către investiții productive – echipamente, chirii, salarii sau promovare – sunt imobilizate într-o structură contabilă fără randament imediat.

Pentru antreprenorii aflați la început de drum, această constrângere crește semnificativ costul inițial al lansării unei afaceri și reduce numărul celor care pot intra pe piață.

Citește și: Năsui avertizează: pensiile private pot fi naționalizate „fără să ni se spună”

Împrumutul acționarului, o supapă de finanțare închisă

Limitarea finanțării prin împrumuturi acordate de acționari elimină una dintre cele mai flexibile și utilizate surse de capital pentru IMM-uri. În lipsa accesului la credit bancar, mulți antreprenori își susțin firmele din resurse proprii, pe care le recuperează ulterior, pe măsură ce afacerea se stabilizează.

Noile reguli fac această practică mai dificilă și mai costisitoare, forțând firmele fie să se supra-capitalizeze, fie să renunțe la proiecte sau să caute finanțare externă într-un stadiu prematur.

Creșterea barierelor de intrare în economie are un efect previzibil: scade numărul de firme nou-înființate. Pe termen mediu, acest lucru reduce concurența, favorizează jucătorii mari și limitează inovarea.

Claudiu Năsui avertizează că economiile dinamice sunt cele care permit intrarea rapidă pe piață a firmelor mici, chiar dacă multe dintre ele eșuează. Blocarea accesului la începutul procesului reduce exact această dinamică.

Dependență mai mare de sistemul bancar

Prin descurajarea finanțării interne, legea împinge firmele către credite bancare. Însă pentru multe IMM-uri, creditul nu este o soluție realistă: lipsa istoricului, a garanțiilor și a fluxurilor stabile le exclude din start.

Rezultatul este o economie mai dependentă de bănci, în care decizia de finanțare se mută de la antreprenor la instituția de credit. Firmele mari, deja bancabile, sunt avantajate, în timp ce firmele mici rămân blocate.

Efecte asupra ocupării și investițiilor

IMM-urile sunt principalul generator de locuri de muncă din economia românească. Orice măsură care le frânează dezvoltarea are efecte în lanț asupra ocupării forței de muncă, consumului și veniturilor bugetare.

Reducerea numărului de firme noi și încetinirea creșterii celor existente înseamnă mai puține investiții private și o economie mai rigidă, mai vulnerabilă la șocuri externe.

Efectele legii nu vor fi vizibile instantaneu în datele oficiale. Ele se vor acumula în timp, sub forma oportunităților pierdute: afaceri care nu se mai înființează, proiecte care nu mai pornesc și locuri de muncă care nu mai apar.

Potrivit lui Claudiu Năsui, acesta este cel mai periculos tip de impact economic: unul difuz, greu de măsurat, dar profund, care erodează creșterea pe termen mediu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.