Tensiuni pe bugetul pe 2026. PSD decide azi dacă votează proiectul în Parlament
PSD decide duminică poziția față de bugetul pe 2026. Social-democrații analizează dacă vor vota proiectul în Parlament și ce amendamente vor depune.
15 Martie 2026
Deficitul bugetar s-a redus la jumătate în primele luni din 2026, pe fondul creșterii încasărilor și al tăierii cheltuielilor, arată analiza lui Adrian Negrescu.
Deficitul bugetar scade puternic în 2026. Adrian Negrescu: statul a strâns mai mulți bani și a tăiat cheltuielile
Execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 arată o îmbunătățire semnificativă a finanțelor publice, deficitul fiind redus la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei analize realizate de economistul Adrian Negrescu.
Datele indică o combinație rar întâlnită în ultimii ani: creșteri consistente ale veniturilor și, în același timp, o disciplină mai strictă în ceea ce privește cheltuielile statului.
Deficitul s-a înjumătățit în doar un an
Potrivit datelor analizate, deficitul bugetar a ajuns la 14,23 miliarde de lei, echivalentul a 0,70% din PIB.
Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 30,24 miliarde de lei, adică 1,58% din PIB. Practic, vorbim despre o reducere de 0,88 puncte procentuale într-un singur an.
Această evoluție marchează una dintre cele mai rapide ajustări bugetare din ultimii ani.
Veniturile statului cresc accelerat
Motorul principal al îmbunătățirii bugetare a fost creșterea veniturilor, care au urcat cu 15,7%, până la 103,73 miliarde de lei.
Un rol decisiv l-a avut îmbunătățirea colectării fiscale, în special la nivelul ANAF. Taxa pe Valoarea Adăugată a adus încasări de 23,75 miliarde de lei, în creștere cu peste 20% față de anul trecut.
În același timp, statul a accelerat și rambursările de TVA către firme, acestea ajungând la 7,22 miliarde de lei. Această evoluție este importantă pentru mediul de afaceri, deoarece asigură lichiditatea necesară companiilor.
Eliminarea facilităților fiscale aduce bani în plus
O contribuție importantă la creșterea veniturilor a venit din eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare.
Încasările din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 22,3%, până la 13,46 miliarde de lei, pe fondul impozitării integrale a veniturilor din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
De asemenea, taxarea dividendelor distribuite la finalul anului trecut a generat un salt spectaculos de aproape 58% al încasărilor din această sursă.
Fondurile europene, o gură de oxigen pentru buget
Un alt factor major a fost creșterea sumelor rambursate de Uniunea Europeană, care au ajuns la 8,28 miliarde de lei, în urcare cu aproape 88% față de anul precedent.
Această evoluție a contribuit semnificativ la echilibrarea bugetului, în condițiile în care investițiile publice depind tot mai mult de finanțarea europeană.
Cheltuielile statului, ținute sub control
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a reușit să limiteze expansiunea bugetară.
Cheltuielile totale au fost de 117,96 miliarde de lei, în scădere cu 1,6% față de 2025, iar ponderea acestora în PIB a coborât de la 6,3% la 5,8%.
Cea mai importantă reducere s-a înregistrat la cheltuielile de personal, care au scăzut cu aproape un miliard de lei, până la 27,13 miliarde. Măsura a fost rezultatul limitării angajărilor și al reducerii unor sporuri.
Și cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost reduse, cu 2,1%, până la 14,43 miliarde de lei.
Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare a fost direcționată către asistența socială.
Statul a plătit 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare, nivel relativ stabil față de anul trecut. Din această sumă, aproape 7 milioane de lei au fost utilizați pentru compensarea facturilor la energie și gaze.
Investițiile depind tot mai mult de banii europeni
Investițiile publice au însumat 11,20 miliarde de lei, însă peste 76% din această sumă provine din proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR.
Această structură arată dependența tot mai mare a dezvoltării de finanțarea externă.
Perspective: risc de încetinire economică și posibile rectificări
În ciuda evoluției pozitive a execuției bugetare, economistul Adrian Negrescu avertizează că riscurile rămân ridicate.
Inflația generată de scumpirea carburanților și gazelor ar putea duce la o contracție economică, ceea ce ar afecta veniturile bugetare în perioada următoare.
În acest context, nu este exclus ca Guvernul să fie nevoit să opereze una sau chiar două rectificări bugetare.
Ținta de deficit, încă realizabilă
Cu toate aceste incertitudini, tendința actuală oferă motive de optimism.
Dacă disciplina bugetară va fi menținută, iar veniturile vor continua să crească, România are șanse reale să atingă ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026.
