Dumitru Chisăliță: România are politici publice scrise, dar statul le ignoră

oameni_pe_strada_1_45433700_97199700
Oameni pe stradă / Foto: DCBusiness
România are politici publice gata scrise, dar statul refuză să le citească – este concluzia amară trasă de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care arată că soluțiile pentru dezvoltare există deja, sunt aplicate pe teren, însă instituțiile aleg să ignore munca specialiștilor și a societății civile.

Statul cere idei, dar respinge soluțiile

Președintele României, Nicușor Dan, a propus recent ca firmele și societatea civilă să vină cu politici publice „gata scrise”, pe care statul să le poată adopta și implementa. O idee bună, rațională, dar paradoxală într-o țară unde, spune Dumitru Chisăliță, asemenea politici există deja – însă autoritățile nu le citesc, nu le aplică și nici nu le respectă.

„România nu suferă de lipsă de idei, ci de aroganța și nepriceperea celor care ocupă poziții de decizie. În loc să valorifice expertiza specialiștilor, preferă improvizația și clientelismul politic”, afirmă Chisăliță.

Politici publice aplicate pe teren, nu în birouri

În ultimii cinci ani, Asociația Energia Inteligentă (AEI) a formulat peste 18.000 de poziții publice și 658 de propuneri concrete pentru îmbunătățirea legislației din energie, a trimis 12 scrisori deschise către autorități și 13 lucrări de cercetare către ministere.
Rezultatul? Tăcere totală din partea instituțiilor.

Când statul a invocat lipsa fondurilor, AEI a demonstrat că se poate: a electrificat cătune izolate, a sprijinit dezvoltarea stânelor din zone montane și a implementat proiecte pilot de acces la energie curată. Toate – fără fonduri guvernamentale, fără sprijin politic, doar prin implicarea companiilor și a voluntarilor.

Expertiza ignorată, munca respinsă

„În România, dialogul între administrație și expertiză este o stradă cu sens unic: societatea civilă vorbește, statul se uită în altă parte”, spune Chisăliță.

El denunță o problemă profundă de mentalitate: succesul venind din afara sistemului birocratic este privit ca o amenințare, nu ca o dovadă că se poate face mai bine.

De trei decenii, România confundă dezbaterea cu reforma și consultarea cu amânarea. „Se cer strategii, dar se ignoră expertiza. Se solicită implicare, dar sunt pedepsiți cei care oferă soluții”, atrage atenția președintele AEI.

Modele care ar trebui multiplicate, nu marginalizate

Asociația Energia Inteligentă este doar unul dintre exemplele care arată că România are profesioniști capabili să livreze rezultate fără a depinde de stat. 

Proiectele AEI - de la electrificarea gospodăriilor izolate până la sprijinirea micilor producători montani - sunt, în fapt, politici publice în acțiune, născute din realitatea comunităților, nu din birourile ministeriale.

România nu duce lipsă de minți, ci de urechi

„Politicile publice gata scrise există. Ceea ce lipsește este curajul instituțiilor de a asculta, de a învăța și de a colabora”, spune Dumitru Chisăliță.

Până când administrația nu va învăța să privească oamenii competenți ca parteneri, nu ca adversari, România va continua să trăiască paradoxul unui stat care are soluții, dar refuză să le aplice.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close