Exporturile României au crescut cu 3,7% în primele șapte luni, importurile cu 4,5% Analiză

constanta-port_25329500
Portul Constanța / Foto: kepass / Pixabay
România continuă să se confrunte cu un dezechilibru major în balanța comercială, în pofida unei creșteri solide a exporturilor. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna iulie și perioada ianuarie–iulie 2025 arată că importurile au crescut mai repede decât exporturile, ceea ce a dus la adâncirea deficitului.

Deficit de 2,6 miliarde euro în iulie

În iulie 2025, exporturile FOB s-au ridicat la 8,9 miliarde euro, în timp ce importurile CIF au depășit 11,5 miliarde euro. Diferența de aproape 2,64 miliarde euro a generat un nou deficit lunar ridicat.

Comparativ cu iulie 2024, România a reușit să-și majoreze exporturile cu 7%, însă importurile au avansat cu 2,4%. Creșterea mai rapidă a exporturilor nu a fost suficientă pentru a reduce deficitul, deoarece ponderea importurilor în economia românească rămâne ridicată, în special pe segmente esențiale precum energie și bunuri manufacturate.

Primele șapte luni: deficit în creștere cu 7%

Cumulat, în perioada ianuarie–iulie 2025, exporturile FOB ale României au ajuns la 56,6 miliarde euro, în creștere cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile CIF au urcat la 75,9 miliarde euro, cu 4,5% mai mult decât în 2024.

Astfel, deficitul balanței comerciale a ajuns la 19,3 miliarde euro, mai mare cu 1,27 miliarde euro față de primele șapte luni din 2024. Creșterea de 7,1% a deficitului arată că dezechilibrul structural dintre exporturi și importuri se adâncește.

Citește și: Semnal îngrijorător. Scădere a schimburilor comerciale dintre România şi Germania

Produsele care domină comerțul exterior

Structura schimburilor externe evidențiază dependența României de câteva categorii de produse:

  • Mașini și echipamente de transport – 47% din exporturi și 36,2% din importuri;

  • Articole manufacturate diverse – 12,6% din exporturi și 11,2% din importuri;

  • Produse chimice și derivate – 5,6% din exporturi și 14,8% din importuri;

  • Combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate – 5,7% din exporturi și 8,1% din importuri.

România exportă în principal produse cu valoare adăugată medie, dar importă cantități mari de bunuri cu valoare adăugată ridicată, ceea ce amplifică dezechilibrul comercial.

Evoluții semnificative pe categorii

INS arată că în perioada ianuarie–iulie 2025 cele mai mari creșteri ale exporturilor au fost:

  • Combustibili minerali: +29,8%, susținuți de cererea externă și de prețurile ridicate;

  • Băuturi și tutun: +9,5%;

  • Produse chimice: +6,4%.

Pe partea importurilor, avansuri consistente s-au înregistrat tot la combustibili (+7,5%), băuturi și tutun (+14,2%) și produse chimice (+6%). În plus, România a importat mai multe uleiuri și grăsimi de origine vegetală și animală (+27%).

Relația cu UE rămâne dominantă

Schimburile comerciale cu Uniunea Europeană reprezintă peste 70% din total. În primele șapte luni ale anului, România a exportat în UE bunuri de 40,6 miliarde euro și a importat de 54,7 miliarde euro.

Pe relația extra-UE, exporturile s-au ridicat la 15,9 miliarde euro, iar importurile la 21,1 miliarde euro, reprezentând 28,3% din total exporturi și 27,9% din total importuri.

Un dezechilibru structural

Economiștii subliniază că România are o problemă structurală de competitivitate: exporturile nu reușesc să acopere ritmul importurilor, în special pe segmentul bunurilor cu valoare adăugată ridicată. Deși sectoare precum cel auto, cel al echipamentelor electrice și cel al combustibililor au contribuit la creșterea exporturilor, consumul intern și dependența de resurse externe mențin deficitul la cote ridicate.

INS precizează că următorul comunicat de presă, referitor la comerțul internațional cu bunuri din luna august 2025, va fi publicat pe 10 octombrie 2025.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close