EXCLUSIV Adrian Negrescu: Pilonul II de pensii, un fel de ajutor de înmormântare

adrian-negrescu_16898500
Adrian Negrescu / Foto: Agerpres
- Pilonul II, „bani de buzunar” sau „ajutor de înmormântare”? - Adrian Negrescu avertizează asupra iluziei pensiilor private

Economistul Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă privind viitorul pensiilor private obligatorii (Pilonul II), susținând că, pentru majoritatea celor peste 8 milioane de contribuabili, sumele acumulate la finalul perioadei active nu vor depăși echivalentul a 6.000 de euro. În opinia sa, aceste economii, deși prezentate ca o garanție pentru bătrânețe, riscă să devină simple „bani de buzunar” sau chiar un fel de „ajutor de înmormântare”, având în vedere nivelul ridicol de mic în raport cu costurile vieții reale, a explicat analistul pentru DCBusiness.

O iluzie periculoasă pentru viitorii pensionari

Negrescu consideră că pensia din Pilonul II a fost anticipată de specialiști ca fiind insuficientă, însă dezbaterea publică din ultimele luni, la care au participat Ministerul Muncii, ASF și administratorii de fonduri de pensii, a confirmat ceea ce mulți români bănuiau: acest tip de economisire nu va asigura un trai decent.

„Pentru majoritatea contribuabililor, Pilonul II nu va aduce mai mult de 6.000 de euro la final, o sumă ridicol de mică raportată la prețuri și la nevoile de zi cu zi. Mulți vor descoperi că banii aceștia sunt doar un mic sprijin, nu o garanție pentru bătrânețe”, a spus economistul.

El subliniază că oamenii trebuie să își planifice din timp alternative financiare pentru perioada de pensie: fie prin contribuții suplimentare la Pilonul III, fie prin investiții individuale, economii sau alte surse de venit.

Citește și: Când şi cum veţi putea retrage banii din Pilonul II de pensii după noua lege

Reguli noi privind retragerile și problema randamentelor

Ordonanța recent anunțată prevede că persoanele care au acumulat sume mici, de până la 3.000 de euro, își vor putea retrage banii integral. Cei cu economii mai consistente, peste 15.000 de lei, vor fi obligați să respecte anumite eșalonări.

Negrescu consideră însă că adevărata problemă ține de modul în care sunt investiți banii. În prezent, aproximativ 65% din fondurile Pilonului II sunt plasate în titluri de stat, ceea ce limitează considerabil randamentele. „Avem nevoie ca administratorii să aibă libertatea să investească mai diversificat, inclusiv în acțiuni ale unor companii profitabile, așa cum fac norvegienii cu cele mai puternice fonduri suverane din lume. Doar așa am putea spera la pensii mai mari”, explică el.

Costurile reale, imposibil de acoperit

Pentru a ilustra dimensiunea problemei, economistul a adus exemplul cheltuielilor medicale. „Ce poți face cu 6.000 de euro? Când un tratament împotriva cancerului poate costa 9.000 de euro pe lună, banii din Pilonul II devin irelevanți. Este nevoie de o schimbare de paradigmă în felul în care gândim economisirea pentru pensie”, a spus Negrescu.

Din acest motiv, el consideră că actuala arhitectură a sistemului riscă să lase milioane de români fără o plasă reală de siguranță la bătrânețe, iar statul ar trebui să încurajeze alternativele private și diversificarea investițiilor.

Concluzie amară pentru contribuabili

Mesajul lui Negrescu este clar: pensia de stat (Pilonul I) va rămâne principala sursă de venit la bătrânețe, în timp ce Pilonul II va fi doar un supliment modest. „Nu putem vorbi de stabilitate financiară la pensie bazându-ne doar pe Pilonul II. E un calcul simplu: la salariul net de azi, pensia de mâine va fi cam 30% din acea sumă. Restul trebuie să îl suplinim singuri”, avertizează economistul.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close