În contextul în care România a încasat până acum aproximativ 10,7 miliarde de euro - puțin peste 50% din totalul alocat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - următoarele etape devin decisive.

Ce înseamnă, de fapt, „probleme întâmpinate”

În mecanismul PNRR, banii nu sunt virați automat. Fiecare cerere de plată este condiționată de îndeplinirea unor jaloane și ținte precise: reforme legislative, reorganizări instituționale, proceduri operaționalizate sau investiții finalizate.

Dacă anumite jaloane nu sunt îndeplinite integral, Comisia Europeană poate aproba doar o parte din sumă sau poate suspenda plata până la remedierea deficiențelor. Acest mecanism a fost deja aplicat și în cazul altor state membre.

Prin urmare, mențiunea privind restanțe la cererile 3 și 4 indică faptul că există elemente care nu au fost validate complet. Iar cu cât se apropie termenul-limită din 2026, cu atât spațiul de manevră devine mai îngust.

Citește și: Bolojan amenință miniștrii cu demiterea dacă România pierde bani din PNRR

Reforma pensiilor și presiunea sustenabilității

Unul dintre cele mai sensibile capitole rămâne reforma pensiilor, inclusiv cea a pensiilor speciale. Comisia Europeană a impus condiții clare privind sustenabilitatea sistemului și corelarea beneficiilor cu contributivitatea.

Orice modificare legislativă contestată sau care diluează criteriile negociate poate genera rezerve la nivel european. În trecut, ajustările succesive ale legii au generat deja discuții tensionate cu Bruxelles-ul.

Companiile de stat și guvernanța corporativă

O altă zonă vulnerabilă este reforma guvernanței corporative la companiile de stat. PNRR prevede profesionalizarea managementului, selecții transparente și indicatori de performanță clari.

Întârzierile în procedurile de selecție sau menținerea influenței politice asupra conducerilor pot fi considerate abateri de la jaloanele asumate. Într-un context în care multe companii energetice sau de infrastructură sunt direct implicate în proiecte PNRR, miza este dublă.

Energie și tranziție verde

Sectorul energetic reprezintă o altă componentă majoră a Planului. Închiderea unor capacități poluante, dezvoltarea de noi investiții și reforme structurale sunt atent monitorizate.

Orice decalaj în implementarea investițiilor sau în îndeplinirea reformelor asociate poate afecta fluxul de finanțare. În plus, proiectele din energie presupun sume mari și termene tehnice complexe.

Digitalizare și reforma administrativă

Digitalizarea administrației, inclusiv proiecte precum cloud-ul guvernamental sau interconectarea bazelor de date, este una dintre cele mai dificile componente din punct de vedere operațional.

Întârzierile tehnice, procedurile de achiziție sau blocajele administrative pot afecta îndeplinirea țintelor. În cazul ANAF sau al altor instituții-cheie, digitalizarea este strâns legată de eficiența colectării și de consolidarea fiscală.

Presiune bugetară: 73 de miliarde de lei în 2026

În paralel, Ministerul Finanțelor a transmis că prin bugetul pe 2026 vor trebui asigurate sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut pentru PNRR, astfel încât totalul alocărilor aferente Planului să ajungă la aproximativ 73 de miliarde de lei. În această sumă sunt incluse atât cofinanțările, cât și alte cheltuieli neeligibile.

Această creștere masivă a efortului bugetar arată că statul este pregătit să susțină financiar implementarea proiectelor. Însă, în eventualitatea unei suspendări parțiale a fondurilor europene, presiunea asupra deficitului ar putea crește, iar necesarul de împrumuturi s-ar amplifica.

Autoritățile locale, care vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, sunt chemate să accelereze implementarea proiectelor. Dar fără validarea jaloanelor la nivel central, fluxul de bani europeni poate fi încetinit.

Ultimul an decisiv

România mai are de transmis două cereri majore de plată - 5 și 6 - în 2026, iar ultima are termen maxim 30 septembrie 2026. Volumul de ținte și jaloane este semnificativ, ceea ce face ca orice întârziere acumulată acum să fie dificil de recuperat ulterior.

În acest context, formularea privind „problemele întâmpinate” capătă greutate. Nu este doar o etapă tehnică, ci un posibil semnal că unele reforme-cheie sunt sub presiune. Iar miza nu este doar absorbția fondurilor, ci credibilitatea fiscală și administrativă a României într-un moment în care fiecare miliard contează.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.