America din 2025 nu mai operează după acel cod moral. Astăzi, prestigiul președinției este o valută, iar accesul la președinte - un activ tranzacționabil.

Epoca actuală nu este una de corupție ordinară, ci una a dez-instituționalizării deliberate, în care limitele legale și morale sunt tratate ca ornamente opționale. Este, pe scurt, Anything Goes Era - iar America pare dispusă să-i accepte costurile.

Regulile nu au fost încălcate. Au fost desființate.

Nu este nevoie de furturi spectaculoase pentru a submina statul. E suficient ca regulile să se aplice selectiv, instituțiile să fie intimidate, iar mecanismele de integritate să fie golite din interior.

Departamentul de Justiție a renunțat treptat la cazurile de corupție politică. Unitatea de integritate publică este o fantomă. Legea Foreign Corrupt Practices Act, fundamentul luptei americane împotriva mituiri oficialilor străini, este suspendată în practică.

În acest cadru, „ilegal” devine un concept elastic. Iar „nepotrivit” devine irelevant.

Când președinția devine pivotul pieței, capitalismul nu mai este capitalism

America a ajuns într-o situație în care deciziile economice majore - aprobarea unei fuziuni, acordarea unui export-license, impunerea unui tarif sau ridicarea lui - sunt percepute mai puțin ca procese birocratice și mai mult ca expresii ale dispoziției de moment a unui singur om.

Firmele nu mai concurează pentru cote de piață, ci pentru atenție și acces.

Lobby-ul nu mai este despre politici publice, ci despre cultivarea impresiei că poți influența președintele. În capitalele țărilor emergente, acest fenomen este banal. În America, este o anomalie - și un semnal de alarmă.

Citește și: Desecretizarea dosarului Epstein: Nu totul e ceea ce pare!

O economie mare nu este imună la arbitrar. Dacă regulile se schimbă la capriciu, capitalul va pleca

În optimismul său, America are ideea că instituțiile sunt prea solide pentru a fi erodate, ceea ce este periculos. Nicio economie avansată nu a prosperat pe termen lung într-un climat în care regulile sunt negociabile și favorurile sunt o monedă.

Predicția este simplă:

• capitalul devine prudent,

• investițiile se orientează spre zone mai previzibile,

• costurile de finanțare cresc,

• iar companiile intră într-un joc permanent de protejare a relațiilor politice, nu de inovare.

Este rețeta clasică a stagnării mascate sub creștere nominală.

America seamănă tot mai mult cu o piață emergentă - doar că e mai bogată

În statele emergente, firmele finanțează „proiecte prezidențiale”, construiesc clădiri pentru lideri sau își arată recunoștința în forme extravagante.

În 2025, în SUA, donatorii către noul ballroom al Casei Albe includ companii cu interese majore la guvern. Că nu pare mită nu înseamnă că nu funcționează ca atare.

Pe hârtie, nu există ilegalitate. În practică, nimeni nu mai poate spune cu certitudine dacă o decizie economică reflectă interesul național sau interesul președintelui.

Aceasta este esența economiilor clientelare.

Ce este cu adevărat nou - și periculos

America a mai cunoscut perioade de corupție dar acest lucru se întâmpla în în 1920, statul federal reprezenta 5% din PIB. În 2025, reprezintă 36%.

Când statul este mic, corupția este neplăcută dar când statul este uriaș, corupția devine fatală economic.

Și mai există o diferență: președintele modern nu are nevoie să cumpere loialitate. O primește gratis. De aceea, excesul nu este frânat de temeri politice sau sancțiuni interne.

De ce președintele nu plătește un cost politic? Partizanatul a distrus costurile reputaționale

Într-o societate fragmentată, acuzația de corupție nu mai funcționează. Dacă un adversar denunță un abuz, tabăra opusă îl interpretează automat ca atac politic.

Într-o astfel de ecologie mediatică, normele încetează să existe. Pentru că normele trăiesc doar atunci când există consens asupra lor.

Dar excesul are întotdeauna un final iar America nu este imună la ciclurile de corecție. Așa după cum după Gilded Age au venit reformele de integritate și cum după Watergate au venit instituțiile anticorupție și acum lucrurile se vor regla deoarece întotdeauna excesul generează, inevitabil, reacție.

Epoca „Orice e permis” creează exact premisele unui nou ciclu de reformă. Dacă opoziția americană este inteligentă, va exploata o temă care rămâne surprinzător de populară: curățarea statului.

Nu teoretizări despre democrație, ci o promisiune simplă: oprirea transformării președinției într-o afacere privată.

Statele Unite nu vor fi distruse de competitori externi, ci de eroziunea internă a regulilor

O economie prosperă nu poate supraviețui pe baza capriciului. Capitalismul american a funcționat nu pentru că americanii sunt mai ingenioși, ci pentru că instituțiile lor au fost mai previzibile.

Dacă regula supremă devine „depinde de cine ești și pe cine cunoști”, atunci America își pierde cel mai mare avantaj competitiv: statul de drept aplicat tuturor.

Nicio superputere nu poate fenta economia la nesfârșit iar ”Epoca În Care Totul Este Permis” se apropie, ca orice exces, de momentul în care va produce nota de plată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.