Criza politică riscă să lovească dur economia. Negrescu: Bursa, cursul valutar, plata salariilor şi a pensiilor, sub presiune

"Perioada de instabilitate politică în care intrăm riscă să se traducă într-un adevărat seppuku economic și asta într-o perioadă în care economia mondială trece prin cea mai gravă criză din ultimii aproape 20 de ani", avertizează analistul economic Adrian Negrescu.

"Banii și economia, în general, urăsc incertitudinea. Când investitorii nu știu cine va conduce țara, ce taxe vor apărea sau ce legi se vor schimba, reacția lor naturală este să facă un pas în spate.

Citiţi şi: PSD decide, luni, dacă-i retrage sprijinul politic lui Ilie Bolojan. Strategia premierului

Pentru România, o țară care se bazează mult pe banii veniți din exterior (investiții străine, fonduri europene și împrumuturi de 50 de miliarde de euro în 2026), o criză politică se va traduce rapid în costuri reale pe care le va trebui să le suportăm cu toții, în egală măsură", explică Adrian Negrescu.

Primul efect negativ: cursul valutar

"Cum ne va afecta în mod direct criza politică declanșată de politicieni? Primul efect negativ îl vom vedea, cel mai probabil, în piața valutară, în cotația euro&dolar.

În astfel de situații de criză, investitorii tind să își vândă activele în lei și să cumpere euro sau dolari (considerate monede de refugiu).

Banca Națională a României va interveni, mai mult ca sigur, pentru a preveni o creștere bruscă a cursului euro, dar această intervenție consumă miliarde de euro și poate duce la bani mai puțini pe piață, adică la dobânzi mai mari. Dacă criza se adâncește, euro se va aprecia semnificativ. O vom simți cu toții", arată Adrian Negrescu.

Al doilea efect: bursa

"Un alt efect de primă instanță îl vom vedea pe bursă. Acțiunile, indicii bursei pot înregistra scăderi semnificative, deoarece investitorii vând din acțiuni pentru a se proteja. Cei care au bani în fonduri de pensii private (Pilonul II) își vor vedea, astfel, economiile cum se diluează", se arată în analiză.

Implicaţii în zona de salarii şi pensii

"În al treilea rând, și acesta riscă să fie un efect major cu implicații inclusiv în zona plății pensiilor și salariilor, statul se va împrumuta mai scump și/sau va avea dificultăți să se mai împrumute. Și asta în condițiile în care, pentru a acoperi cheltuielile, are nevoie în medie de 1 miliard de euro pe săptămână!

În esență, România are cel mai mare deficit bugetar din UE, adică statul cheltuie mult mai mult decât produce și are nevoie constantă de împrumuturi. Când apare o criză politică, cei care împrumută bani României percep un risc mai mare. Rezultatul? Cer dobânzi mai mari. Acest cost suplimentar este plătit, în final, din taxele noastre. Nu este exclus ca această criză să ducă, în cel mai negru scenariu, la o nouă creștere a TVA", transmite Negrescu.

Ce urmează într-un orizont de 6 luni?

"La ce să ne așteptăm în următoarele 6 luni? Dacă criza politică nu se rezolvă rapid și se prelungește, efectele trec din zona financiară direct în economia reală (în buzunarele firmelor și ale cetățenilor).

Cei 10 miliarde de euro din PNRR, pe care ar trebui să îl luăm până în august, s-ar evapora odată cu stoparea măsurilor administrative. Blocarea banilor europeni este, poate, cea mai mare vulnerabilitate a României.

Banii din Planul Național de Redresare și Reziliență și fondurile de coeziune sunt condiționați de adoptarea unor reforme. Fără un guvern stabil care să treacă legi prin Parlament, reformele riscă să se blochează, iar miliardele de euro destinate autostrăzilor, spitalelor sau digitalizării rămân la Bruxelles.

În plus, fără un guvern cu puteri depline, nu se vor mai putea lua decizii ferme pentru a tăia cheltuieli inutile sau pentru a colecta mai bine taxele. Deficitul bugetar va crește, ceea ce va obliga viitorul guvern (oricare ar fi el) să ia măsuri de urgență mai dure ulterior, cum ar fi creșterea taxelor sau tăierea investițiilor.

Nu este exclus ca această criză politică să pună gaz pe focul inflației. Dacă instabilitatea va duce, în cele din urmă, la o depreciere a leului în fața monedei euro, toate produsele pe care le importăm (de la alimente la electronice și combustibil) devin mai scumpe. Acest lucru anulează o parte din eforturile de scădere a inflației.

Un alt efect economic important - investițiile private riscă să fie puse pe 'pauză': Companiile locale și străine care voiau să deschidă fabrici noi, să facă angajări sau să își extindă afacerile vor aștepta să vadă 'cum se așază lucrurile'. Această ezitare înseamnă mai puține locuri de muncă nou create și o încetinire a creșterii economice.

Altfel spus, o criză politică acționează ca o frână de mână trasă în timp ce mașina economiei încearcă să urce un deal. Cu cât frâna rămâne trasă mai mult, cu atât motorul se chinuie mai tare, iar nota de plată la final (prin taxe mai mari, inflație sau lipsa modernizării) este suportată de noi toți. În egală măsură", atrage atenţia analistul economic Adrian Negrescu.