Dezbaterea își propune să marcheze un mesaj cheie: În deschiderea sezonului de vaccinare antigripală să nu uităm de celelalte vaccinuri salvatoare de vieți.   Evenimentul, moderat de Val VÂLCU, va fi organizat în sistem hibrid: sală de conferințe+online și va fi transmis live pe trei dintre platformele DC Media Group: DC News, DC Medical și DC News TV. Conferința va reuni medici, experți în sănătate, factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și ai industriei farmaceutice.  

CIFRE CHEIE 2024: cel mai călduros an din 1901 până în prezent 2025: al-IV-lea an cel mai cald din 1900 până în prezent  2012-2025: cea mai  călduroasă perioadă de 14 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice 2026: tot sub semnul încălzirii globale și al fenomenelor meteorologice extreme, cu secetă puternică și ploi abundentece ce vor dura până în noiembrie, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale   TEMATICĂ Care sunt aspectele științifice ale schimbărilor climatice, dar şi implicațiile socio-economice cu impact în politicile publice de adaptare la acestea? Care este strategia României în acest sens? Îşi permite România să lupte împotriva schimbărilor climatice? Cine sunt inamicii “greu de învins” în această luptă? Cât pierde anual România şi cum pot fi reduse aceste costuri? Apare necesitatea unor analize socio-economice privind schimbările climatice, dar și a unor campanii de informare pentru populație. Politica de asigurări (obligatorii și facultative), factor cheie în acest proces? Care sunt direcţiile de acţiune la nivelul Administrației Naționale de Meteorologie? Necesitatea avertizării timpurii pentru toată lumea. Investițiile care pot face diferența. Importanța Centrului de Agrometeorologie, atât din perspectiva necesității sale pentru fermierii români cât și din cea a transformării Centrului într-un hub regional de formare și pregătire profesională în domeniul schimbărilor climatice. Politica României pentru sectoarele vulnerabile la schimbările climatice,  un exemplu fiind Agricultura.  Există o astfel de politică?  Trebuie schimbată legislaţia în diverse domeniii?   Infrastructura verde, tot mai prezentă în strategiilor autorităților locale. Cum arată în acest moment ”România verde”.  ”Strategia verde” a companiilor din România. Cât și cum se investește în acest sens?   Acesta este punctul de plecare într-o dezbatere reală cu cifrele pe masă. Conferința se va finaliza cu o rezoluție care va fi transmisă tuturor instituțiilor cheie. 

 TEME DEZBATERE: Responsabilitatea autorităților versus responsabilitatea șoferilor în reducerea accidentelor. Omul, drumul şi maşina. Dacă mașinile sunt tot mai sigure, ce lipseşte la capitolul "drum" şi la capitolul "educaţie rutieră" pentru a reduce numărul accidentelor? Educaţia rutieră, disciplină obligatorie în şcoli? Cum pot sprijini autoritățile locale campaniile în instituțiile de învățământ? Vision Zero - Când va putea România să tindă spre zero decese în accidente rutiere? Avem legislație, ce facem mai departe?  E suficient cadrul legal sau e nevoie de conștientizarea şoferilor? Teama de sancţiuni, singura care reduce numărul accidentelor? Legea 20/2022 - când va avea norme de aplicare? Interzicem, restricționăm drastic sau regândim spațiul urban? Cum gestionăm trotinetele electrice până când vom avea infrastructura necesară pentru ele?   Acesta este punctul de plecare într-o dezbatere reală cu cifrele pe masă. Conferința se va finaliza cu o rezoluție  care va fi transmisă tuturor instituțiilor cheie. 

CONTEXT Într-un context economic și social tot mai complex, sănătatea populației devine un element esențial pentru securitatea națională, reziliența socială și dezvoltarea sustenabilă. Un sistem de sănătate eficient și orientat spre prevenție contribuie direct la creșterea productivității, reducerea costurilor sociale și consolidarea stabilității economice. În acest sens, sănătatea este tot mai frecvent abordată ca parte a infrastructurii critice a unui stat modern, esențială pentru funcționarea economiei. Dezvoltarea economică durabilă este condiționată de existența unei populații sănătoase, ceea ce consolidează rolul sănătății ca investiție strategică în politicile publice și în alocarea resurselor bugetare. În același timp, investițiile în sănătate contribuie la eficientizarea sistemului, prin reducerea costurilor asociate tratamentelor complexe și a pierderilor generate de incapacitatea de muncă.

TEMATICA EVENIMENTULUI: Digitalizarea universităților. Marile investiții din PNRR asigură inclusiv infrastructura pentru integrarea AI. Inteligența artificială în educație: soluție (pentru învățare și cercetare) problemă (incorectitudine și dependență).Trebuie interzisă sau integrată în curriculă? Etică și ghiduri pentru folosirea AI în universități. Sunt necesare? Declinul demografic-este criză de studenți în universități? Care ar fi soluțiile? Cum creștem accesul elevilor din medii defavorizate și din rural la studii universitare? Internship-ul: cât de mult se implică universitățile, modele de bune practici pentru practica studențească. Presiunea pentru performanță universitară, impact pe sănătatea mintală a studenților: stres, burn-out, anxietate. Oferta universităților din România pentru noua generație de studenți. Valorificarea expertizei universităților românești prin atragerea de studenți străini. Exemplu, atragerea de studenți indieni în condițiile Parteneriatului Strategic India - UE

CONTEXT Anul 2026 marchează o intersecție istorică pentru economia românească. Ne aflăm la termenul limită de 31 august 2026 pentru finalizarea tuturor proiectelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este momentul adevărului în care investițiile de miliarde de euro în infrastructură, energie și digitalizare trebuie să se transforme din șantiere în motoare funcționale de creștere. În 2026, România joacă la două capete: finalizarea proiectelor cu bani europeni „gratis” și pornirea motoarelor pentru proiecte care vor defini următoarele două decenii.    Cifre Cheie pentru 2026: Peste 195 de proiecte prioritare: Ministerul Finanțelor monitorizează o listă de investiții cu o valoare totală de aproximativ 91 miliarde de euro.Ținta de absorbție: România își propune atragerea a cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri europene doar în acest an.Deficit Bugetar: Bugetul este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, asumat pentru a susține volumul masiv de investiții publice. Obiectivul Evenimentului: Reunirea decidenților politici, a liderilor din business și a experților financiari pentru a trasa o foaie de parcurs post-2026. Cum va arăta economia României după „infuzia” de capital din PNRR și cum putem asigura predictibilitatea necesară pentru a rămâne o destinație atractivă pentru investițiile străine directe.