Un deficit alimentat de promisiuni și cheltuieli fără randament

„România nu are un deficit pentru că a investit prea mult, ci pentru că a cheltuit prost. Cheltuielile publice nu se duc în infrastructură sau în dezvoltare, ci în menținerea unui aparat de stat supradimensionat și în acoperirea unor promisiuni electorale”, a explicat profesorul Mircea Coșea.

El subliniază că măsurile de politică fiscală adoptate în ultimii ani – fie că vorbim de „Pachetul 1” sau de „Pachetul 2” de reforme bugetare – nu au vizat consolidarea structurii economice, ci doar „amânarea problemelor reale”. În opinia sa, România a ales soluția cea mai simplă, dar și cea mai periculoasă: creșterea taxelor pentru mediul privat și menținerea cheltuielilor statului la cote ridicate.

„Am fost martorii unei politici de buget dezechilibrate, în care statul s-a comportat ca un consumator, nu ca un investitor. Este o economie care își cheltuie resursele pe termen scurt, fără o viziune de dezvoltare”, a declarat Coșea.

Pachetele fiscale: tratament greșit pentru o boală cronică

Profesorul consideră că cele două pachete fiscale promovate în 2023 și 2024 – menite să crească veniturile bugetare prin impozite și contribuții suplimentare – au agravat situația economică, în loc să o stabilizeze.

„S-a spus că aceste măsuri vor aduce bani la buget, dar ele au adus doar stagnare. Firmele mici și mijlocii, motorul real al economiei, au fost sufocate. În loc să stimulăm producția și investiția, am pus o povară suplimentară pe cei care deja contribuie”, a afirmat Coșea.

Economistul amintește că în primele nouă luni din 2025, deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, în pofida noilor taxe și reducerilor bugetare anunțate de Guvern.

„Nu poți corecta un deficit de sistem doar crescând impozite. Atunci când nu schimbi modul în care statul cheltuiește banii, deficitul va reveni. Asta se întâmplă de 15 ani în România”, a explicat profesorul.

El a subliniat că o mare parte din cheltuielile publice sunt „neproductive” – adică nu generează valoare economică – și se duc către subvenții, ajutoare sociale fără criterii clare de eficiență și structuri bugetare paralele.

Citește și: Aurul urcă, încrederea scade – explicația lui Mircea Coșea

Lipsa de reforme și politizarea administrației

Mircea Coșea a identificat una dintre principalele cauze ale blocajului bugetar în politizarea instituțiilor publice și lipsa de reforme reale în administrație.

„Avem mii de instituții publice care funcționează după criterii politice. Ministerele s-au umflat în funcții, agențiile s-au multiplicat, iar eficiența a scăzut. Fiecare partid a venit cu oamenii lui și a construit structuri pentru clientelă. De aceea, România are cheltuieli de personal mai mari decât oricare alt stat din regiune”, a arătat economistul.

Potrivit acestuia, guvernele succesive au adoptat un model de bugetare rigid, în care investițiile publice sunt primele sacrificate atunci când deficitul crește, în timp ce salariile din sistemul public și cheltuielile cu instituțiile centrale rămân intangibile.

„Aparatul de stat s-a transformat într-o mașinărie electorală. Statul nu mai lucrează pentru economie, ci pentru propria sa supraviețuire politică”, a spus Coșea.

România, captivă într-un cerc vicios fiscal

Profesorul consideră că România se află într-un „cerc vicios fiscal” în care deficitul bugetar este permanent, iar soluțiile sunt mereu de avarie: împrumuturi, majorări de taxe și amânări de reforme.

„Deficitul bugetar este o boală cronică. Ne împrumutăm pentru a acoperi salarii, pentru a plăti ajutoare și pentru a ține în viață instituții inutile. În loc să finanțăm viitorul, finanțăm trecutul”, a declarat Coșea.

Economistul atrage atenția că România a intrat într-o perioadă periculoasă, în care datoria publică crește constant, în timp ce productivitatea scade.

„Este o realitate care nu poate fi ascunsă: economia nu mai produce suficient pentru a susține cheltuielile statului. În acest ritm, riscăm să ne apropiem de un nivel de îndatorare nesustenabil, fără a avea infrastructura sau competitivitatea care să justifice această datorie”, a avertizat el.

Necesitatea unei schimbări de paradigmă

Mircea Coșea susține că singura soluție realistă pentru a redresa economia este reorientarea bugetului către investiții și restructurarea aparatului de stat.

„Trebuie să reducem cheltuielile neproductive, să digitalizăm administrația, să facem din buget un instrument de dezvoltare, nu o listă de plată pentru partid. Atât timp cât bugetul servește interese politice, nu economice, România va rămâne blocată într-o tranziție perpetuă”, a spus profesorul.

El a mai precizat că deficitul bugetar este un simptom al unei crize mai profunde – criza de încredere în stat. „Oamenii nu mai cred că statul știe să administreze banii publici. Companiile nu mai investesc, cetățenii economisesc în valută, iar economia se contractă. Încrederea este capitalul de care ducem cel mai mult lipsă.”

În viziunea lui Mircea Coșea, România trebuie să schimbe urgent logica bugetară dacă vrea să evite o criză fiscală de proporții.
„Este momentul să recunoaștem că nu avem o problemă de resurse, ci de priorități. Statul trebuie să cheltuiască mai puțin pentru politică și mai mult pentru dezvoltare”, a concluzionat profesorul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.