Într-o postare publicată pe Facebook, Biriș explică de ce ideea că această taxă ar putea fi evitată prin redirecționarea coletelor prin alte aeroporturi din regiune este, în realitate, lipsită de temei juridic.

Totul pleacă de la o formulare considerată neclară din Legea nr. 239/2025 (Pachetul II), care instituie o taxă logistică de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 de euro care intră pe teritoriul României, atunci când „locul de începere a livrării” este în afara Uniunii Europene. Pe acest fond, a apărut interpretarea potrivit căreia, dacă marfa este expediată inițial către un hub din UE – de exemplu Budapesta – și abia apoi livrată în România, taxa nu s-ar mai datora.

Citește și: Paradoxul Temu, cel mai agresiv gigant de e-commerce: profit în scădere, venituri în urcare

De unde începe, de fapt, livrarea

Gabriel Biriș arată că această interpretare ignoră cadrul european deja existent. Comercianții care vând direct către consumatori din afara UE (B2C) au obligația să se înregistreze în scop de TVA în Uniunea Europeană, fiind suficientă o singură înregistrare prin sistemul IOSS (One Stop Shop). În acest sistem, platforme precum Temu colectează TVA de la clientul final, conform regulilor din statul de destinație, și îl virează ulterior către autoritățile fiscale.

„Asta înseamnă că firmele de curierat știu foarte clar că un colet vine din China, chiar dacă îl ridică fizic din Budapesta”, subliniază Biriș. Din această perspectivă, locul real de începere a livrării nu este hub-ul logistic din UE, ci punctul de plecare al transportului către cumpărătorul român – de exemplu, Shanghai.

Cine colectează taxa

Un alt aspect esențial ține de responsabilitatea colectării taxei logistice. Potrivit legii, obligația revine firmelor de curierat. Mai mult, Legea 239/2025 prevede explicit că, în situația în care taxa nu este colectată de la comerciant, firmele de curierat se subrogă de drept în obligațiile acestuia și pot fi obligate să achite sumele către bugetul de stat.

„Atenție la neatenție”, avertizează Gabriel Biriș, sugerând că riscurile sunt semnificative pentru operatorii de curierat care ar miza pe o interpretare forțată a textului legal.

Fostul oficial atrage atenția și asupra unui blocaj administrativ: legea prevede că, în termen de 30 de zile de la intrarea sa în vigoare, procedura de declarare a taxei trebuie stabilită prin ordin al președintelui ANAF. Termenul a expirat pe 31 ianuarie, însă, potrivit lui Biriș, ordinul nu a fost încă publicat de ANAF.

În lipsa acestor norme, confuzia persistă, iar riscurile de interpretare eronată cresc.

Taxa Temu nu poate alunga avioanele

În final, Gabriel Biriș respinge ideea că eventuala mutare a traficului de marfă pe aeroporturi din afara României ar fi cauzată de această taxă: dacă livrările sunt tot către consumatori români, obligația fiscală rămâne aceeași, indiferent de aeroportul folosit. „Dacă traficul chiar s-a mutat, de vină nu poate fi «taxa Temu», pentru că ar fi, pur și simplu, degeaba”, conchide el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.