În timp ce zeci de mii de români au plecat în city-break-uri sau la mare pentru mini-vacanța de 1 Mai, profesorul de economie Mircea Coșea atrage atenția, într-un interviu pentru DCBusiness, că această perioadă festivă a devenit, în realitate, o dovadă a decalajelor sociale și a slăbiciunii economiei naționale. În opinia sa, România, cu toate aparențele sale europene, „nu și-ar permite” atâtea zile libere, în condițiile în care productivitatea nu justifică relaxarea repetată oferită de stat.

„1 Mai înseamnă să treci într-un anumit fel din starea de muncă într-o stare de vacanță. A devenit o tranziție impusă de stat. Numim acum totul mini-vacanță. E o formulă care a intrat deja în uz, într-o țară care, din punct de vedere economic, nu are motive reale să se oprească din muncă atât de des”, a explicat Coșea.

Vacanțe populiste într-o economie fragilă

Potrivit profesorului, acordarea repetată a mini-vacanțelor nu se bazează pe realități economice, ci mai degrabă pe decizii populiste luate de Guvern și Parlament, în context electoral sau social. „România nu este într-o formă economică care să-i permită să funcționeze pe ritmul acesta de vacanță și relaxare. Deși avem o creștere a productivității muncii, nu am ajuns la un nivel de competitivitate care să ne permită pauze repetate”, avertizează el.

Vacanțele stimulează, într-adevăr, sectorul turistic, HoReCa, consumul intern. Dar beneficiile nu sunt resimțite de toți. „Nu toți românii își permit să plece câteva zile la munte sau într-un city break în Europa. Dimpotrivă, o parte semnificativă a populației face sacrificii pentru strictul necesar.”

România, împărțită în două: favorizați și defavorizați

Profesorul Coșea descrie o Românie ruptă în două. Pe de o parte, cei defavorizați – pensionari, tineri fără job stabil, persoane peste 45 de ani care nu-și găsesc ușor de muncă. „Aceștia trăiesc de la o pensie sau salariu la alta, fac eforturi pentru cheltuieli medicale, educația copiilor, alimentație de bază.”

Pe de altă parte, categoria celor privilegiați – bugetari cu venituri mari și stabile, ori antreprenori conectați politic, care lucrează cu statul și dispun de resurse pentru a călători frecvent. „Aceștia sunt cei care pleacă în vacanță, indiferent cât costă benzina sau biletele de avion.”

Acest decalaj profund între clasele sociale este, potrivit economistului, semnul unei subdezvoltări cronice, care ar trebui să îngrijoreze: „Subdezvoltarea nu înseamnă doar lipsă de bani, ci și o distribuție inechitabilă a resurselor și a oportunităților. Mini-vacanțele scoase pe bandă rulantă sunt o oglindă a acestei rupturi sociale.”

Concluzie: o iluzie de prosperitate

Profesorul concluzionează că imaginea unei Românii care „merge bine” este înșelătoare. „Exodul spre vacanță lasă impresia unei țări prospere, dar realitatea este că doar o parte își permite luxul pauzelor dese. Ceilalți rămân ancorați în realitatea dură a traiului zilnic.”

Într-o economie în care multe investiții publice sunt blocate, productivitatea rămâne modestă, iar decalajele sociale se adâncesc, mini-vacanțele oferite din inerție devin, în opinia lui Mircea Coșea, nu o soluție, ci o formă de autoamăgire națională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.