Împrumuturi uriașe pentru a acoperi lipsa de colectare

Adrian Negrescu explică faptul că neplata taxelor nu este o problemă abstractă, ci una cu efecte imediate asupra bugetului public. Atunci când veniturile nu intră la timp la buget, statul este forțat să se împrumute pentru a putea plăti salariile, educația, sănătatea și serviciile edilitare. În prezent, România se împrumută, în medie, cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână, iar numai în luna ianuarie necesarul de finanțare ajunge la circa două miliarde de euro.

Economistul subliniază că aceste împrumuturi nu dispar, ci sunt rambursate ulterior tot de populație, prin creșteri de taxe și impozite. Cu alte cuvinte, amânarea plății taxelor sau tolerarea colectării slabe nu face decât să mute povara în viitor, la costuri mai mari.

Citește și: Guvernul intervine în ultimul moment: ce se întâmplă cu taxele locale din 2026

Taxe amânate electoral, apoi majorate brutal

Negrescu afirmă că a avertizat de ani de zile asupra acestui scenariu, în care taxele locale ajung să crească abrupt după ce au fost menținute artificial la un nivel scăzut din motive electorale. Politicienii locali au evitat majorările pentru a nu pierde voturi, iar acum au aplicat creșteri masive, uneori la nivelul maxim permis de lege.

În opinia sa, ceea ce este cu adevărat cinic este faptul că multe consilii locale nu s-au limitat la o creștere de 70%, ci au mers până la 150%, pentru a-și putea acoperi cheltuielile cu salariile, sinecurile și privilegiile. Adrian Negrescu consideră că aceste decizii trebuie sancționate la vot și că primarii și consilierii locali care au recurs la astfel de majorări poartă întreaga responsabilitate.

Taxe inventate „ca ciupercile după ploaie”

Economistul atrage atenția și asupra apariției unor taxe noi, create la nivel local, precum așa-numita „taxă Băluță” sau taxa pe câine, despre care spune că reprezintă doar începutul. În lipsa reformelor și a disciplinei bugetare, este de așteptat ca alte taxe locale să apară rapid, cu scopul de a conserva privilegiile politice și rețelele de interese din administrațiile locale.

Singurul aspect pozitiv identificat de Negrescu este acela că majorările actuale ar putea aduce suficienți bani la buget pentru a evita alte creșteri de taxe în viitorul apropiat. Totuși, acest lucru depinde esențial de modul în care vor fi cheltuiți banii.

Lipsa reformelor și risipa banului public

Adrian Negrescu pune sub semnul întrebării destinația fondurilor suplimentare colectate din taxele locale. El subliniază că nu s-au făcut reforme reale nici în administrație, nici în companiile publice, iar cheltuielile continuă să fie direcționate către proiecte costisitoare și discutabile, precum stadioane de sute de milioane de euro, în timp ce nu există bani pentru indexarea alocațiilor pentru copii.

În acest context, economistul consideră necesară o lege mult mai clară care să definească modul de cheltuire a banilor publici, mai ales la nivel local, unde în peste 90% din cazuri cea mai mare parte a bugetelor se duce pe salarii foarte mari. Situația a ajuns, spune el, la un nivel absurd, în care un șofer de primărie poate câștiga mai mult decât un profesor universitar.

Neplata taxelor nu este o soluție

În final, Adrian Negrescu avertizează că neplata taxelor nu ajută pe nimeni la nivel individual. Până la 31 martie, contribuabilii beneficiază de un discount de 10% pentru plata anticipată, însă amânarea plății atrage penalități începând din 2026. În opinia sa, soluția nu este boicotul fiscal, ci presiunea publică și politică pentru reforme reale și pentru o utilizare responsabilă a banilor colectați.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.