România află vineri dacă ajunge în ”junk”. Adrian Negrescu, despre cele patru scenarii aflate pe masa Fitch

România așteaptă vineri, 31 iulie, una dintre cele mai importante decizii economice din ultimii ani. Agenția Fitch Ratings va reevalua ratingul suveran al țării, aflat în prezent la BBB-, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că adâncirea crizei politice și incertitudinile privind deficitul și datoria publică au crescut riscul unei retrogradări în categoria „junk”.

Fitch a confirmat în februarie ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenția a anunțat ulterior că efectele crizei politice și riscurile asupra consolidării bugetare vor fi analizate la evaluarea programată pentru 31 iulie. O coborâre cu o singură treaptă, la BB+, ar însemna pierderea calificativului „investment grade” acordat de Fitch.

Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, verdictul a devenit „o decizie pe muchie de cuțit”, după ce blocajul politic de la București s-a prelungit, iar scenariul alegerilor anticipate a ajuns tot mai des în discuția publică.

Criza politică nu mai este privită ca o „ploaie de vară”

În urmă cu aproximativ o lună, investitorii și experții străini ar fi privit situația politică din România drept o criză temporară, cu un nivel moderat de risc, mizând pe găsirea rapidă a unei soluții guvernamentale.

Timpul a trecut însă fără ca blocajul să fie depășit. Două tentative de formare a unui nou guvern au eșuat, iar negocierile dintre partidele parlamentare au rămas dificile. Pentru agențiile de rating, prelungirea instabilității politice ridică întrebări privind capacitatea autorităților de a respecta angajamentele de reducere a deficitului.

„Pentru experții din agențiile de rating, asta înseamnă, în esență, o prelungire a indeciziei politice, a disoluției autorității guvernamentale, cu riscul de a deraia de la angajamentele privind reducerea deficitului bugetar”, afirmă Adrian Negrescu.

În opinia sa, incertitudinea politică riscă să cântărească mai greu decât rezultatele favorabile raportate de Ministerul Finanțelor pentru prima jumătate a anului.

Deficitul a scăzut, dar Fitch se uită la ce urmează

Execuția bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 arată un deficit de 41,03 miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, față de 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Ministerul Finanțelor atribuie evoluția temperării cheltuielilor curente, creșterii colectării și absorbției fondurilor europene.

Cifrele arată o îmbunătățire reală, însă întrebarea esențială este dacă traiectoria poate fi menținută și în a doua jumătate a anului.

Negrescu amintește că bugetul de stat pentru 2026 a intrat în vigoare abia pe 27 martie, ceea ce înseamnă că România a funcționat aproape întregul prim trimestru fără bugetul anual aprobat.

Analistul atrage atenția și asupra „calității” ajustării bugetare. Inflația a depășit nivelul anticipat la construirea bugetului, iar reducerea cheltuielilor de capital finanțate din resurse naționale a ajutat deficitul pe termen scurt, însă poate afecta investițiile și ritmul de creștere economică.

Datoria publică se îndepărtează de plan

Unul dintre cele mai sensibile puncte pentru Fitch este evoluția datoriei publice.

Planul fiscal-structural pe șapte ani transmis de România instituțiilor europene indica o datorie a administrației publice de 55,7% din PIB în 2025, 58,5% în 2026 și 60,6% în 2027.

Cele mai recente estimări europene indică însă o traiectorie mai ridicată: 59,3% din PIB în 2025, 61,6% în 2026 și aproximativ 63,4% în 2027. Comisia Europeană estimează că datoria va continua să crească în principal din cauza deficitelor primare ridicate și a cheltuielilor tot mai mari cu dobânzile.

Diferența persistentă, de aproximativ trei puncte procentuale din PIB față de planul inițial, poate afecta încrederea agențiilor de rating în capacitatea României de a stabiliza datoria pe termen mediu.

Legea salarizării, noul risc pentru buget

O altă sursă de îngrijorare este viitoarea lege a salarizării unitare din sectorul public.

Potrivit estimărilor prezentate de Adrian Negrescu, aplicarea legii în forma discutată public ar putea adăuga permanent aproximativ 12 miliarde de lei pe an la cheltuielile statului, începând din 2027, echivalentul a circa 0,6% din PIB.

Într-un scenariu în care autoritățile ar accepta toate solicitările sindicale, factura suplimentară ar putea urca spre 20 de miliarde de lei anual.

„Această creștere trebuie finanțată fie prin taxe mai mari, fie prin tăieri în alte zone, fie prin împrumuturi suplimentare. Niciuna dintre variante nu este neutră pentru rating”, avertizează analistul.

Un asemenea cost permanent ar putea face extrem de dificilă atingerea țintei de deficit pentru 2027, mai ales în condițiile în care România se află deja sub procedura europeană de deficit excesiv.

Reducerea taxelor, o altă promisiune care neliniștește agențiile

Fitch, Moody’s și S&P urmăresc și declarațiile partidelor care solicită reduceri de taxe.

În absența unor studii de impact și a unor surse clare prin care pierderile de venituri să fie compensate, diminuarea fiscalității ar putea destabiliza suplimentar bugetul.

Negrescu susține că Ministerul Finanțelor și Banca Națională au încercat să le explice agențiilor de rating că aceste promisiuni au în principal rol electoral și șanse reduse de a fi puse în practică.

Totuși, „joaca de-a promisiunile cu iz electoral” contribuie la percepția că politica fiscală ar putea deveni impredictibilă.

Cele patru scenarii aflate pe masa Fitch

În analiza sa, Adrian Negrescu identifică patru variante posibile pentru decizia de vineri:

Menținerea ratingului BBB-, cu perspectivă negativă. Ar fi scenariul cel mai favorabil dintre variantele realiste, dar România ar rămâne sub presiunea unei eventuale retrogradări.

Menținerea ratingului și plasarea pe Rating Watch Negative. O asemenea decizie ar semnala un risc mai imediat de retrogradare, în funcție de evoluția situației politice și bugetare.

Retrogradarea la BB+, cu perspectivă stabilă. România ar coborî sub pragul „investment grade” în evaluarea Fitch, dar agenția ar putea considera că riscurile sunt deja reflectate în noul calificativ.

Retrogradarea la BB+, cu perspectivă negativă. Acesta ar fi cel mai dur scenariu, deoarece ar semnala că o nouă scădere a ratingului rămâne posibilă.

Fitch ar putea totuși să amâne o decizie negativă, invocând reducerea deficitului din primul semestru și relativa stabilitate de pe piețele financiare.

Agențiile încearcă, în general, să evite ca propriile decizii să provoace ieșiri dezordonate de capital, mai ales atunci când există indicii că situația fiscală poate fi corectată.

Ce ar însemna coborârea în categoria „junk”

O retrogradare din partea Fitch nu ar elimina automat România din toți indicii internaționali dedicați obligațiunilor cu rating recomandat investițiilor, deoarece investitorii și administratorii de fonduri folosesc metodologii diferite și pot lua în considerare calificativele mai multor agenții.

Riscul major ar apărea dacă S&P sau Moody’s ar urma aceeași direcție.

Într-un asemenea scenariu, unele fonduri care au voie să cumpere doar titluri „investment grade” ar putea fi obligate să își reducă expunerea pe România. Statul ar putea fi nevoit să ofere dobânzi mai mari pentru a atrage investitori, iar costurile suplimentare s-ar transmite treptat către bănci, companii și populație.

„Pentru România, asta ar însemna o criză majoră, cu potențial de tsunami economic”, spune Negrescu.

Dincolo de calificativul propriu-zis, piețele vor urmări cu atenție explicațiile Fitch privind stabilizarea datoriei, credibilitatea consolidării bugetare după 2026 și capacitatea clasei politice de a lua decizii.

Orice semnal negativ poate avea efecte directe asupra costului de finanțare al statului, asupra sistemului bancar și, în final, asupra economiei reale.