Donald Trump a pus o ofertă financiară fără precedent în centrul campaniei pentru alegerile de la jumătatea mandatului: fiecare adult american ar urma să primească 5.000 de dolari dacă Partidul Republican își păstrează controlul asupra Congresului, relatează AFP.
Deși Trump numește plata „dividend”, aceasta nu este un dividend în sens economic sau juridic. Este un ajutor financiar promis din fonduri publice, cetățenii nefiind acționari ai statului american.
Promisiunea apare într-un moment extrem de dificil pentru Casa Albă. Petrolul Brent a revenit peste pragul de 100 de dolari pe baril, carburanții s-au scumpit puternic, războiul cu Iranul a intrat în a șaptea lună, iar nemulțumirea americanilor față de costul vieții amenință majoritățile fragile ale republicanilor.
„Dacă republicanii câștigă, câștigați împreună cu noi și primiți 5.000 de dolari”, a declarat Trump la convenția republicană organizată la Dallas. Plata ar urma să poarte numele de „Trump Dividend”.
Președintele american nu a prezentat însă un mecanism de finanțare și nici detalii despre persoanele care s-ar califica pentru încasarea banilor.
În Statele Unite trăiesc aproximativ 270 de milioane de adulți. Plata promisă de Trump ar presupune, prin urmare, o cheltuială de aproximativ 1.350 de miliarde de dolari, potrivit calculelor Reuters.
Suma este apropiată de valoarea unor programe guvernamentale majore și ar depăși cu mult veniturile pe care Statele Unite le-ar putea obține din taxele vamale.
La scurt timp după discurs, vicepreședintele JD Vance a încercat să restrângă amploarea promisiunii. El a sugerat că americanii foarte bogați ar putea să nu primească banii și că plățile ar putea fi finanțate din veniturile aduse de tarifele vamale.
Explicația nu rezolvă însă problema financiară. Veniturile vamale sunt mult mai mici decât costul programului, iar orice asemenea plată ar trebui aprobată de Congres.
Statele Unite au deja un deficit bugetar anual de aproape 1.800 de miliarde de dolari, iar datoria națională a depășit recent pragul de 40.000 de miliarde de dolari. Un program de peste 1.000 de miliarde de dolari ar putea majora deficitul și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste.
Din punct de vedere politic, condiționarea promisiunii de victoria unui partid seamănă cu un cec pus direct pe masa alegătorilor: republicanii păstrează Camera Reprezentanților și Senatul, iar americanii primesc câte 5.000 de dolari.
Din punct de vedere juridic, situația este însă diferită de mita electorală propriu-zisă.
Un specialist în drept citat de Associated Press arată că plata nu ar depinde de votul fiecărei persoane. Banii ar ajunge, teoretic, la toți adulții eligibili, indiferent dacă au votat, cu cine au votat sau dacă s-au prezentat la urne.
Prin urmare, oferta poate fi descrisă editorial drept o formă de „mită electorală” sau drept un „cec electoral”, dar nu poate fi calificată automat ca infracțiune. Este o promisiune de campanie care ar necesita ulterior adoptarea unei legi și alocarea banilor de către Congres.
Trump a mai discutat despre acordarea unor „dividende”, dar până acum nu legase atât de explicit plata de rezultatul electoral al propriului partid.
Momentul ales pentru lansarea promisiunii nu este întâmplător. Prețul petrolului Brent a urcat miercuri cu 3,4%, până la 101,21 dolari pe baril, după o nouă escaladare militară în Orientul Mijlociu. Petrolul american WTI a încheiat ședința la 96,05 dolari pe baril.
Escaladarea a inclus atacuri asupra unor petroliere și noi amenințări la adresa transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz. Înaintea războiului, prin această rută trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel mondial.
Fluxurile prin strâmtoare au coborât din nou sub două milioane de barili pe zi, mult sub nivelurile înregistrate înaintea conflictului, potrivit informațiilor publicate de Reuters.
Pentru alegătorii americani, efectul cel mai vizibil se află la pompă. Prețul mediu al benzinei a ajuns la 4,22 dolari pe galon, cu peste un dolar mai mult decât în urmă cu un an. Motorina se apropie de șase dolari pe galon, afectând costurile de transport, producție și distribuție.
Scumpirea combustibililor riscă să se transmită mai departe în prețurile alimentelor și ale bunurilor de consum, exact înaintea scrutinului din 3 noiembrie.
Președintele american a recunoscut că prețurile ridicate ar putea persista până după scrutin.
„Imediat după alegeri, prețurile petrolului se vor prăbuși”, a declarat Trump, citat de Associated Press.
Trump susține că Iranul prelungește confruntarea pentru a influența alegerile americane și pentru a contribui la instalarea unui Congres mai slab. Potrivit președintelui, războiul s-ar putea încheia imediat după alegeri, deoarece Teheranul nu ar mai putea rezista.
Declarația mută o parte din răspunderea pentru carburanții scumpi asupra Iranului, dar reprezintă și o recunoaștere a faptului că războiul a devenit o vulnerabilitate electorală majoră pentru republicani.
Conflictul trebuia să dureze, potrivit estimărilor inițiale ale lui Trump, numai câteva săptămâni. A intrat însă în a șaptea lună, iar administrația a fost nevoită să apeleze masiv la rezerva strategică de petrol. Aceasta a coborât sub 300 de milioane de barili la începutul lunii august, cu peste 100 de milioane de barili mai puțin decât la începutul anului.
Donald Trump nu se află pe buletinele de vot, dar le-a cerut americanilor să se comporte ca și cum ar candida personal.
„Vă cer să vă prefaceți că eu sunt pe buletinul de vot”, le-a spus el participanților la convenția republicană.
Mesajul arată că Trump transformă alegerile parlamentare într-un referendum asupra propriei administrații. Este însă o strategie riscantă. Sondajele indică o nemulțumire tot mai mare față de costul vieții și războiul cu Iranul, iar republicanii riscă să piardă cel puțin una dintre cele două camere ale Congresului.
În acest context, „Trump Dividend” devine mai mult decât o propunere economică. Este o ofertă electorală directă, ușor de înțeles și cu o valoare suficient de mare pentru a mobiliza alegătorii: votați pentru menținerea republicanilor la putere, iar după alegeri ar putea veni un cec de 5.000 de dolari.
Rămâne însă fără răspuns întrebarea esențială: de unde vor veni banii și ce efect ar avea o injecție de peste 1.000 de miliarde de dolari asupra inflației, datoriei publice și economiei americane.
