Ministerul Energiei pregătește schimbarea conducerii Nuclearelectrica, după criza apei de la Cernavodă

Ministerul Energiei pregătește înlocuirea Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, compania strategică responsabilă de producția de energie nucleară a României, într-un moment în care actualul director general se pregătește, la rândul său, să plece, iar centrala de la Cernavodă tocmai a trecut prin cea mai gravă criză provocată de secetă din ultimele decenii.

Ministerul, care controlează 82,498% din acțiunile companiei, a solicitat convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor pentru aprobarea declanșării procedurii de selecție a tuturor celor cinci membri ai Consiliului de Administrație.

Procedura va fi organizată chiar de Ministerul Energiei, în calitate de autoritate publică tutelară, potrivit solicitării transmise Nuclearelectrica și publicate marți seara, după închiderea ședinței bursiere.

„Se aprobă declanșarea procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație la Societatea Națională Nuclearelectrica SA, respectiv a cinci administratori, în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”, se arată în documentul publicat de Bursa de Valori București.

Solicitarea ministerului nu înseamnă că actualii administratori au fost deja revocați. Ei își păstrează funcțiile până la adoptarea unor hotărâri de către acționari și până la finalizarea procedurilor prevăzute de lege.

Mandatele actualului Consiliu expiră în februarie 2027

Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica este format în prezent din Laurențiu Nicolae Cazan, președinte, și administratorii Gheorghe Ioniță, Vasilica Grajdan, Nina Popa și Dumitru Chirleșan.

Mandatele celor cinci administratori expiră la 15 februarie 2027, potrivit informațiilor publicate de Nuclearelectrica.

Vasilica Grajdan și Dumitru Chirleșan sunt administratori din februarie 2023. Laurențiu Nicolae Cazan, Nina Popa și Gheorghe Ioniță au fost desemnați în noiembrie 2025, însă mandatele lor se încheie la aceeași dată.

Ministerul a precizat că mandatele administratorilor și directorilor nu pot fi reînnoite automat. O eventuală prelungire are nevoie de aprobarea Ministerului Energiei și de avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP.

În primul trimestru din 2026, indicatorii-cheie de performanță raportați pentru Consiliul de Administrație au fost îndepliniți în proporție de 100%. Același grad de realizare a fost raportat pentru directorul general și directorul financiar. Compania preciza însă că mandatele conțin ținte anuale, iar evaluarea trimestrială acoperă numai obiectivele cuantificabile în perioada respectivă.

Directorii definitivi vor fi selectați abia după numirea noului Consiliu

Ministerul Energiei a stabilit și ordinea în care urmează să fie schimbată conducerea companiei.

Mai întâi trebuie selectați și numiți cei cinci administratori. Abia după instalarea noului Consiliu de Administrație va putea începe selecția directorilor Nuclearelectrica.

Procedura pentru funcțiile executive va fi organizată de noul Consiliu, prin Comitetul de Nominalizare și Remunerare. Cu alte cuvinte, Ministerul Energiei va selecta administratorii, iar aceștia vor decide ulterior cine va conduce executiv compania.

Schimbarea se suprapune peste plecarea deja anunțată a actualului director general, Cosmin Ghiță. Acesta a solicitat încetarea contractului de mandat, iar decizia va produce efecte pe 2 octombrie 2026.

Începând cu 3 octombrie, conducerea provizorie va fi preluată de Mihai Laurențiu Gioară, actualul director pentru Dezvoltare și Managementul Participațiilor. Mandatul său va fi de cel mult cinci luni și va putea fi prelungit o singură dată, cu maximum două luni, dacă există motive întemeiate.

Prin urmare, procedura cerută acum de minister nu trebuie confundată cu plecarea lui Cosmin Ghiță. Renunțarea acestuia la mandat și numirea directorului general provizoriu au fost deja decise, în timp ce selecția noului Consiliu va deschide ulterior drumul pentru alegerea conducerii executive definitive.

Conducerea care va administra cele mai mari investiții din istoria companiei

Miza selecției depășește cu mult simpla înlocuire a unor administratori. Viitorul Consiliu de Administrație va conduce Nuclearelectrica în perioada în care compania încearcă să deruleze simultan cele mai mari proiecte din istoria sa.

Printre acestea se află retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, proiect care trebuie să prelungească durata de funcționare a reactorului cu aproximativ 30 de ani. Nuclearelectrica a contractat deja un credit de 540 de milioane de euro pentru finanțarea proiectului.

Compania trebuie să gestioneze și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, fiecare cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, precum și proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești.

Programul de investiții aprobat pentru anul 2026 se ridică la aproximativ 3,42 miliarde de lei, din care aproape 88% reprezintă investiții aflate în curs.

Deciziile viitorului Consiliu vor privi contracte de miliarde de euro, finanțări externe, garanții de stat, relațiile cu partenerii canadieni și americani, dar și modul în care compania își protejează producția existentă.

Criza apei a scos la iveală vulnerabilitatea centralei

Schimbarea conducerii este pregătită imediat după ce seceta și nivelul extrem de redus al Dunării au obligat Nuclearelectrica să oprească ambele reactoare de la Cernavodă.

Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar în 13 august compania a început deconectarea Unității 2, singurul reactor care mai funcționa atunci. Cele două unități au câte aproximativ 700 MW și, în condiții normale, asigură aproape 20% din producția de energie electrică a României.

Oprirea controlată nu a reprezentat un incident de securitate nucleară. Ea a devenit însă necesară deoarece nivelul Dunării nu mai permitea asigurarea în condiții normale a debitului de apă necesar sistemelor centralei.

Autoritățile au recurs la măsuri de urgență fără precedent: dragări, dislocarea unor obstacole din albie și scufundarea unor barje încărcate cu piatră pentru redirecționarea apei către priza centralei. Intervențiile nu au reușit să evite oprirea Unității 2, potrivit Reuters.

În lipsa producției nucleare, România a apelat la producție suplimentară pe cărbune, la energia disponibilă în hidrocentrale și parcurile eoliene, precum și la importuri. Guvernul a pregătit inclusiv un mecanism de reducere etapizată a consumului marilor clienți industriali.

Proiectul Bala 2, discutat de peste două decenii

Criza a readus în atenție proiectul Bala 2, o investiție hidrotehnică destinată îmbunătățirii distribuției debitelor Dunării între brațul Bala și Dunărea Veche, astfel încât mai multă apă să ajungă spre sectorul Cernavodă.

Primele soluții au început să fie discutate încă din 2003, după prima oprire a Unității 1 provocată de nivelul redus al Dunării. Proiectul a rămas însă blocat sau amânat timp de peste două decenii, pe fondul procedurilor administrative, al disputelor privind impactul asupra mediului și al lipsei unei decizii ferme de finanțare și execuție.

Varianta actuală, estimată la peste un miliard de lei, a primit aprobări guvernamentale în 2024, dar lucrările structurale nu au fost realizate înainte de seceta din vara anului 2026. Statul a fost astfel obligat să improvizeze intervenții temporare după ce nivelul Dunării devenise deja critic.

Din această perspectivă, viitorul Consiliu de Administrație va trebui să răspundă nu numai pentru marile proiecte de extindere a producției nucleare, ci și pentru securizarea funcționării reactoarelor existente. România pregătește investiții de miliarde de euro în capacități nucleare noi, în timp ce nu a rezolvat încă problema infrastructurii hidrotehnice necesare funcționării celor două unități pe care le are deja.

Acțiunile Nuclearelectrica au scăzut la Bursă

Documentul privind selecția administratorilor a fost publicat marți, la ora 18:17, după închiderea pieței. Investitorii au putut reacționa pentru prima dată miercuri.

În prima parte a ședinței, acțiunile Nuclearelectrica se tranzacționau la 62 de lei, în scădere cu aproximativ 1,74%, față de un recul de circa 0,5% al indicelui principal BET. Evoluția bursieră nu poate fi atribuită exclusiv anunțului privind conducerea, dar arată că titlurile SNN au avut o evoluție mai slabă decât piața în ansamblu.