Nuclearelectrica atacă raportul Guvernului, dar confirmă auditul facturilor Nova

Nuclearelectrica
Centrala Nucleară de la Cernavodă
Nuclearelectrica respinge concluziile Corpului de Control privind proiectul SMR de la Doicești, dar confirmă că sumele solicitate de Nova nu au fost plătite și sunt verificate printr-un audit forensic.

Nuclearelectrica respinge acuzațiile formulate de Corpul de Control al Prim-Ministrului în legătură cu proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești și susține că toate deciziile au fost luate legal, prudent și în interesul companiei.

Punctul de vedere transmis Bursei de Valori București și Autorității de Supraveghere Financiară confirmă însă mai multe dintre situațiile controversate identificate de echipa de control: întârzierea proiectului, lipsa unei analize comparative formalizate pentru alegerea amplasamentului, selecția fără procedură competitivă a partenerului privat și diferențele majore dintre evaluările terenului.

În plus, Nuclearelectrica recunoaște că sumele pe care Nova Power & Gas ar urma să le primească în baza unui acord de refacturare nu au fost plătite, deoarece documentele prezentate nu oferă încă suficientă certitudine asupra realității și justificării cheltuielilor. Compania a cerut efectuarea unui audit forensic, aflat în prezent în desfășurare.

SNN recunoaște întârzierea, dar spune că termenele nu erau obligatorii

Una dintre constatările Corpului de Control vizează întârzierea de aproximativ 20 de luni în implementarea proiectului SMR.

Nuclearelectrica nu contestă durata întârzierii, dar susține că etapele prezentate acționarilor în 2022 reprezentau numai estimări, nu termene ferme cu caracter obligatoriu.

Potrivit companiei, un proiect nuclear de o asemenea complexitate, care presupune autorizări speciale, analize de securitate nucleară, lucrări de inginerie și finanțare internațională, poate avea perioade de implementare mai lungi decât cele anticipate inițial.

SNN afirmă că lipsa unor termene contractuale ferme înlătură riscul unei răspunderi legale sau contractuale pentru companie și organele sale de conducere.

Cu alte cuvinte, compania confirmă decalajul, dar respinge interpretarea potrivit căreia acesta ar reprezenta încălcarea unei hotărâri a Adunării Generale a Acționarilor.

Alegerea Doiceștiului nu a fost susținută de o analiză comparativă formalizată

Nuclearelectrica confirmă și că alegerea amplasamentului de la Doicești, clasat pe locul al doilea într-un studiu realizat de consultantul Sargent & Lundy, nu a fost materializată într-o analiză comparativă formală.

Compania susține însă că legislația nu impunea elaborarea unui asemenea document și că informațiile disponibile au fost considerate suficiente de conducerea executivă, administratori și acționari, inclusiv de Ministerul Energiei.

SNN invocă inclusiv regula deciziei de afaceri, potrivit căreia administratorii sunt protejați atunci când iau decizii cu bună-credință și pe baza unor informații considerate adecvate.

Compania explică renunțarea la varianta Iernut prin faptul că amplasamentul alternativ era împărțit între peste 100 de proprietari și avea regim de teren agricol. Achiziția sa ar fi presupus negocieri multiple, costuri mai mari și întârzieri suplimentare.

Totuși, SNN admite că nu a putut demonstra cu documente situația juridică a tuturor terenurilor de la Iernut, argumentând că nu avea acces oficial la datele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Nuclearelectrica invocă și misiunile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, susținând că procesul de selecție a amplasamentului a fost evaluat și confirmat ca fiind conform standardelor internaționale.

Nova a fost aleasă pentru că deținea terenul

În privința asocierii cu Nova Power & Gas, Nuclearelectrica susține că principalul criteriu de selecție a partenerului privat a fost deținerea amplasamentului de la Doicești.

Compania recunoaște explicit că nu putea fi derulat un proces competitiv pentru selectarea investitorului, deoarece asocierea era legată direct de terenul ales pentru proiect.

SNN argumentează că Nova nu trebuia să fie doar vânzătorul terenului, ci și acționar al companiei de proiect, pentru a putea fi obligată să respecte o serie de condiții speciale.

Printre acestea se numără interdicția de a dezvolta alte proiecte pe teren, de a-l înstrăina, de a-l greva cu sarcini sau de a construi fără acordul RoPower Nuclear.

Nova Power & Gas și Nuclearelectrica au intrat în compania de proiect cu participații egale, de câte 50%, și cu aporturi inițiale de câte un milion de euro.

Nuclearelectrica precizează că structura acționariatului urma să se modifice ulterior, prin atragerea unor noi investitori care să contribuie la finanțarea proiectului.

SNN nu a urmărit obținerea unui drept egal de retragere

Corpul de Control a criticat și presupusul dezechilibru dintre drepturile și obligațiile celor doi acționari ai RoPower Nuclear.

Nuclearelectrica admite că nu a urmărit să obțină un drept de retragere identic cu cel acordat Nova Power & Gas.

Compania explică această decizie prin obiectivul strategic de a păstra proiectul și tehnologia NuScale sub controlul statului român.

„De la bun început nu s-a urmărit ca SNN să dobândească un drept de retragere din asociere”, arată conducerea companiei, argumentând că obiectivul său era să rămână în proiect, nu să își pregătească ieșirea.

SNN mai invocă un beneficiu negociat în favoarea sa: dreptul de a deveni operatorul centralei nucleare după finalizarea proiectului.

Potrivit companiei, această activitate ar putea genera venituri timp de aproximativ 60 de ani, reprezentând un avantaj economic major care nu ar fi fost suficient luat în calcul de echipa Corpului de Control.

Sumele solicitate de Nova nu au fost plătite

Cea mai importantă confirmare din document privește Acordul de Refacturare dintre Nova Power & Gas și RoPower Nuclear.

Nuclearelectrica arată că sumele care ar urma să fie rambursate către Nova nu sunt, în prezent, suficient documentate pentru a permite plata în condiții de certitudine și conformitate.

Compania susține că nu a autorizat RoPower Nuclear să plătească aceste sume din împrumuturile acordate de SNN.

Motivul invocat este necesitatea verificării realității prestațiilor, a justificării cheltuielilor și a documentelor prezentate de partenerul privat.

„La momentul finalizării auditului forensic, SNN va acționa în conformitate cu rezultatele auditului”, precizează conducerea Nuclearelectrica.

Auditul forensic a fost cerut înainte de finalizarea raportului Corpului de Control, afirmă SNN, care prezintă această decizie drept dovada unei conduite prudente.

Compania subliniază și că neplata sumelor contrazice ideea că ar fi urmărit să faciliteze transferul banilor către Nova Power & Gas.

Rămâne însă faptul că, la mai mult timp de la derularea activităților, SNN nu are încă certitudinea că toate sumele solicitate sunt reale, eligibile și suficient documentate.

Evaluări cu diferențe de zeci de milioane de euro

Punctul de vedere al Nuclearelectrica prezintă și valorile foarte diferite rezultate din evaluarea amplasamentului de la Doicești.

Un raport KPMG, realizat pentru RoPower Nuclear și având ca dată de referință 31 iulie 2024, a stabilit o valoare de piață de aproximativ 24,45 milioane de euro.

O evaluare PwC realizată pentru Nova Power & Gas, cu data de referință 30 iunie 2024, a indicat un interval cuprins între 56,93 milioane și 60,34 milioane de euro.

O altă evaluare PwC, realizată ulterior pentru RoPower Nuclear și având ca dată de referință 30 iunie 2025, a estimat amplasamentul la o valoare cuprinsă între 61,6 milioane și 65,4 milioane de euro.

Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare valoare depășește 40 de milioane de euro.

Nuclearelectrica susține că rapoartele nu pot fi comparate direct, deoarece au avut scopuri, date de referință, metode și beneficiari diferiți.

Compania afirmă și că nu avea competența de a cenzura concluziile evaluatorilor autorizați ANEVAR și că valoarea de piață stabilită de aceștia reprezintă atributul lor profesional exclusiv.

Explicația nu elimină însă întrebarea privind modul în care a fost stabilit prețul final al tranzacției și felul în care diferențele foarte mari dintre evaluări au fost analizate înainte de achiziție.

Terenul a fost cumpărat, refacturarea a rămas blocată

Nuclearelectrica precizează că tranzacția a fost împărțită în două operațiuni distincte.

Prima este contractul de vânzare-cumpărare a terenului, care a fost perfectat integral.

A doua este Acordul de Refacturare, privind anumite cheltuieli efectuate anterior de Nova Power & Gas, ale cărui efecte financiare sunt încă verificate.

Separarea celor două operațiuni a permis cumpărarea amplasamentului fără ca RoPower Nuclear să plătească imediat și cheltuielile refacturate.

SNN susține că această structură a fost aleasă pentru a evita o nouă întârziere a proiectului, dar și pentru a păstra dreptul companiei de proiect de a verifica separat sumele solicitate.

Nuclearelectrica susține că nu există un prejudiciu

În concluzia documentului, conducerea Nuclearelectrica afirmă că a acționat în limitele legii și cu diligența unui bun administrator.

Compania mai susține că nicio decizie adoptată până acum nu a generat un prejudiciu cuantificabil în patrimoniul său și că, în absența unui asemenea prejudiciu, nu poate fi atrasă răspunderea organelor de conducere.

Poziția SNN nu închide însă controversele.

Documentul respinge interpretările Corpului de Control, dar confirmă existența faptelor care au provocat semne de întrebare: proiectul este întârziat, analiza comparativă a amplasamentelor nu a fost formalizată, partenerul privat a fost selectat fără competiție, evaluările terenului diferă cu zeci de milioane de euro, iar unele sume solicitate de Nova nu au fost plătite deoarece nu sunt încă suficient documentate.

Diferența majoră dintre cele două poziții este una de interpretare.

Corpul de Control consideră aceste elemente vulnerabilități și deficiențe ale proiectului. Nuclearelectrica le descrie drept decizii comerciale legale, motivate de complexitatea proiectului și de necesitatea protejării intereselor companiei.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close