Nuclearelectrica a anunțat, printr-un raport curent transmis Bursei de Valori București, realizarea primei turnări continue de beton pentru structurile permanente din cadrul Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 CNE Cernavodă. Compania descrie operațiunea drept cea mai complexă de acest tip desfășurată pe amplasamentul centralei după lucrările de construcție ale Unității 2.
Operațiunea marchează un moment important în pregătirea lucrărilor prin care Unitatea 1 de la Cernavodă va fi pregătită pentru încă 30 de ani de funcționare. Potrivit Nuclearelectrica, pentru execuția fundației au fost utilizați aproximativ 3.470 de metri cubi de beton, echivalentul a circa 380 de autobetoniere.
Turnarea betonului s-a desfășurat la Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive - DIDR-U5, prin realizarea fundației acestuia. Depozitul este destinat manipulării, procesării și depozitării intermediare a deșeurilor rezultate atât din retehnologizarea Unității 1, cât și din exploatarea comercială pe termen lung a Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă.
Compania precizează că operațiunea a fost realizată în condiții stricte de siguranță, calitate și coordonare operațională, având în vedere specificul unui proiect nuclear major.
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a arătat că momentul are o semnificație comparabilă cu turnarea primului beton la construcția Unității 1.
„În septembrie 2025, Nuclearelectrica a obținut de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Autorizația de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, acesta fiind momentul în care în conformitate cu graficul de lucrări au fost începute lucrările civile de construcție la infrastructura necesară implementării Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă. Turnarea primului beton pentru construirea infrastructurii necesare retehnologizării Unității 1 are o semnificație similară cu turnarea primului beton la construcția Unității 1”, a transmis Cosmin Ghiță.
Acesta a subliniat că, după 30 de ani de operare, Unitatea 1 va mai funcționa încă trei decenii după finalizarea programului de retehnologizare.
„După 30 de ani de operare la standarde înalte de securitate nucleară și performanță la nivel global în ceea ce privește factorul de capacitate, Unitatea 1, prin programul de retehnologizare, va mai opera, începând cu anul 2030, pentru încă 30 de ani. Încă 30 de ani de securitate energetică, 5 milioane de MW produși pe an și 5 milioane de tone CO2 evitate pe an, un proiect strategic pentru securitatea energetică a României”, a mai declarat directorul general al Nuclearelectrica.
Proiectul de retehnologizare a Unității 1 este structurat în trei etape majore. În prezent, acesta se află în etapa a doua, cea de pregătire pentru implementare, cu termen de finalizare spre sfârșitul anului 2027. Ulterior, proiectul va intra în etapa a treia, care presupune oprirea Unității 1 pentru retehnologizare.
Potrivit companiei, Unitatea 1 CNE Cernavodă va fi reconectată la Sistemul Energetic Național în anul 2030, pentru un nou ciclu de viață de 30 de ani.
Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996. Până în prezent, exploatarea acesteia a dus la evitarea emiterii a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și a asigurat livrarea a peste 149 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%. Nuclearelectrica susține că, pe baza factorului de capacitate, Unitatea 1 se află între primele trei reactoare nucleare la nivel global.
În raportul transmis Bursei de Valori București, conducerea Nuclearelectrica leagă proiectul de retehnologizare de rolul mai larg al energiei nucleare în mixul energetic european. Cosmin Ghiță arată că energia nucleară contribuie atât la securitatea aprovizionării, cât și la obiectivele de decarbonizare.
„Cu o evoluție semnificativă în ultimii ani la nivel de politici UE, energia nucleară joacă un rol important în mixul energetic al UE, contribuind la securitatea aprovizionării și la obiectivele de decarbonizare. Puterea instalată în domeniul nuclear în UE la nivelul anului 2050 ar urma să ajungă la 109 GW”, a transmis directorul general al Nuclearelectrica.
Acesta a mai susținut că România are avantaje importante pentru dezvoltarea industriei nucleare, de la experiență, specialiști și infrastructură, până la lanțul integrat de combustibil nuclear și parteneriatele internaționale.
În viziunea companiei, aceste elemente sunt importante nu doar pentru retehnologizarea Unității 1, ci și pentru proiectele viitoare, inclusiv Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul reactoarelor modulare mici - SMR.
Prin această operațiune, Nuclearelectrica intră într-o fază concretă a pregătirilor pentru una dintre cele mai importante investiții energetice ale României. Retehnologizarea Unității 1 nu înseamnă doar prelungirea duratei de viață a unui reactor, ci și menținerea unei capacități importante de producție fără emisii de carbon într-un moment în care securitatea energetică și stabilitatea sistemului devin teme tot mai importante.
