Strategia UE pentru baterii ajunge în Parlament. Ce înseamnă pentru România și pentru industria de stocare a energiei
Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților are pe ordinea de zi un document strategic al Comisiei Europene care poate deveni important pentru industria energetică, auto și de apărare: Battery booster strategy, planul prin care Bruxellesul vrea să accelereze producția de baterii în Uniunea Europeană și să reducă dependența de China. Documentul nu se referă doar la bateriile pentru mașini electrice, ci și la bateriile pentru stocarea energiei, inclusiv sistemele mari folosite în rețelele electrice.
Miza este una industrială și geopolitică. Comisia Europeană avertizează că bateriile au devenit o tehnologie strategică pentru tranziția energetică, pentru industria auto, pentru securitatea energetică și pentru apărare. În același timp, Bruxellesul constată că Europa a ajuns într-o poziție vulnerabilă: produce mai mult decât în urmă cu zece ani, dar depinde masiv de importuri și de lanțuri de aprovizionare controlate din afara UE.
În documentul transmis Consiliului UE, Comisia Europeană arată că industria bateriilor este centrală pentru atingerea obiectivelor climatice, pentru reziliența economică, securitatea energetică și capacitățile de apărare ale Uniunii. Cererea de baterii este estimată să crească puternic în următorii ani, pe fondul electrificării mai multor sectoare, de la vehicule electrice până la aviație, transport maritim și stocare de energie la scară mare.
Un pasaj important din strategie arată că bateriile joacă un rol crucial în stocarea energiei la nivel de rețea, adică în sistemele care pot echilibra producția și consumul de electricitate. Aceasta este o miză esențială pentru țările care instalează tot mai multe capacități fotovoltaice și eoliene, dar care au nevoie de soluții pentru momentele în care soarele nu produce sau vântul scade.
Pentru România, această parte a documentului este relevantă în mod direct. Sistemul energetic are nevoie de stocare pentru a integra mai bine producția regenerabilă, pentru a reduce dezechilibrele din rețea și pentru a evita situațiile în care energia ieftină din orele cu producție mare nu poate fi valorificată eficient.
Citește și: EXCLUSIV Prosumatorii produc cât două Cernavodă, dar România încă importă scump seara
Comisia Europeană amintește că, în urma inițiativelor lansate în ultimii ani, capacitatea europeană de producție de celule de baterii a crescut de la doar 1 GWh în 2017 la peste 200 GWh în prezent. Investițiile în fabrici de baterii au ajuns la aproximativ 33 miliarde euro până în 2025. Cu toate acestea, Bruxellesul avertizează că multe proiecte europene sunt amânate, reduse sau chiar anulate.
Una dintre cauze este supracapacitatea globală. Potrivit documentului, în 2025, capacitatea globală de producție de baterii a ajuns la peste 4.000 GWh, în timp ce cererea globală era sub 2.000 GWh. Această diferență a dus la o competiție dură pe preț, în care producătorii europeni intră cu un dezavantaj major: au costuri mari în faza de pornire a fabricilor și nu pot concura ușor cu producători deja maturi, susținuți de subvenții masive.
Cea mai mare îngrijorare a Comisiei este China. În 2024, UE a importat baterii de aproximativ 28 miliarde euro, dintre care 22 miliarde euro din China. Documentul mai arată că China deținea în 2024 aproximativ 83% din capacitatea globală de producție de baterii, iar controlul său este și mai puternic în segmentele din amonte și intermediare ale lanțului, adică la materii prime, componente și tehnologii.
Mesajul Bruxellesului este limpede: Europa nu vrea să repete în zona bateriilor greșelile dependenței energetice din trecut.
Strategia are șase direcții principale. Comisia vrea să sprijine financiar producătorii europeni, să dezvolte lanțuri de aprovizionare pentru materii prime, să impună condiții mai clare pentru investițiile străine, să stimuleze cererea pentru baterii fabricate în UE, să finanțeze cercetarea și formarea profesională și să coordoneze mai bine acțiunile statelor membre.
Pe scurt, nu este vorba doar despre fabrici de baterii. Este vorba despre un lanț complet: extracție și procesare de materii prime, componente, celule, asamblare, reciclare, cercetare, forță de muncă și piețe de desfacere.
Această abordare contează pentru România deoarece o industrie a bateriilor nu înseamnă neapărat doar o fabrică mare de celule. Poate însemna și producție de componente, reciclare, stocare pentru rețea, proiecte de cercetare, integrare în industria auto, echipamente pentru energie și servicii industriale conexe.
Da. Documentul Comisiei Europene prevede mai multe surse de finanțare europeană, dar acestea nu sunt alocări directe pentru fiecare stat membru. România nu primește automat o sumă din această strategie. Companiile, proiectele industriale, consorțiile, autoritățile și institutele de cercetare ar trebui să intre în competiție sau să se poziționeze în programele europene disponibile.
Prima linie importantă este Innovation Fund. Comisia amintește că a pus deja la dispoziție 1 miliard euro în granturi pentru proiecte de producție de celule de baterii pentru vehicule electrice. În plus, există un supliment de 200 milioane euro sub formă de garanții pentru împrumuturi prin InvestEU, destinat proiectelor inovatoare de-a lungul lanțului european de producție a bateriilor.
Cea mai importantă noutate este crearea unei Battery Booster Facility, care ar urma să mobilizeze 1,5 miliarde euro din Innovation Fund pentru producătorii europeni de celule de baterii aflați în faza de creștere a producției. Sprijinul va fi acordat sub formă de împrumuturi fără dobândă, în tranșe, legate de atingerea unor jaloane de performanță.
Documentul mai vorbește despre finanțări pentru lanțul din amonte al bateriilor, inclusiv materiale active pentru catozi și anozi, reciclare și materii prime critice. Comisia menționează sprijin de până la 300 milioane euro pentru proiecte de materii prime critice relevante pentru baterii, cum ar fi litiu, cobalt, nichel, mangan și grafit.
La acestea se adaugă instrumente mai largi: RESourceEU, InvestEU, viitorul European Competitiveness Fund și programul Horizon Europe. Prin parteneriatul Batt4EU, UE urmărește să acorde până la 925 milioane euro în perioada 2021-2027 pentru cercetare și inovare în domeniul bateriilor.
Pentru România, strategia poate avea trei implicații majore.
Prima ține de energie. România are tot mai multe proiecte fotovoltaice și eoliene, iar rețeaua are nevoie de flexibilitate. Bateriile de stocare pot ajuta la echilibrarea sistemului, la reducerea vârfurilor de consum și la folosirea mai eficientă a energiei regenerabile. În acest sens, documentul Comisiei poate fi folosit ca argument politic și economic pentru accelerarea investițiilor în BESS, adică sisteme de stocare a energiei în baterii.
A doua implicație ține de industrie. România poate încerca să atragă proiecte pe lanțul european al bateriilor, nu doar în zona auto, ci și în componente, echipamente, reciclare, stocare staționară și servicii conexe. Dacă Bruxellesul va introduce cerințe de conținut european pentru baterii și componente, companiile care produc în UE pot deveni mai interesante pentru producătorii auto și pentru proiectele energetice care folosesc fonduri publice.
A treia implicație ține de fonduri europene și poziționare strategică. Strategia nu garantează bani pentru România, dar deschide ferestre de finanțare. Pentru a beneficia, România ar trebui să aibă proiecte mature, consorții industriale, capacitate administrativă și o strategie clară pentru baterii, reciclare și stocare. Fără proiecte pregătite, banii europeni pot merge spre state care au deja companii, fabrici, cercetare aplicată și lanțuri industriale mai bine organizate.
Partea despre bateriile de stocare este importantă deoarece România se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă: energia regenerabilă nu este produsă neapărat atunci când consumul este cel mai mare. Fotovoltaicele produc mult ziua, în timp ce vârful de consum apare adesea seara. Fără stocare, sistemul poate ajunge fie să aibă excedent în anumite ore, fie să importe sau să pornească alte capacități în orele de vârf.
Bateriile mari pot schimba acest echilibru. Ele pot stoca energia în orele cu producție mare și prețuri mici și o pot livra în orele cu cerere ridicată. Pentru consumatori, efectul indirect poate fi o piață mai stabilă, cu mai puține dezechilibre și cu o integrare mai bună a energiei regenerabile.
Documentul Comisiei nu stabilește proiecte concrete pentru România, dar oferă cadrul european în care astfel de investiții pot fi susținute. Iar faptul că bateriile sunt tratate ca tehnologie strategică arată că stocarea nu mai este o anexă a tranziției energetice, ci una dintre condițiile ei principale.
Comisia Europeană propune și o schimbare de abordare față de investițiile străine. Bruxellesul spune că investițiile din afara UE în sectorul bateriilor trebuie să aducă valoare adăugată reală în Europa, nu doar operațiuni de asamblare.
În viitor, proiectele din sectoare strategice ar putea fi condiționate de transfer de tehnologie, integrare în lanțurile europene de aprovizionare, cercetare și dezvoltare, formarea forței de muncă și limitarea dependenței de control extern.
Pentru România, această discuție este relevantă dacă țara va încerca să atragă investitori în zona bateriilor. Nu va mai fi suficient ca o companie să deschidă o capacitate de asamblare. Miza va fi câtă valoare rămâne în economie: locuri de muncă specializate, tehnologie, furnizori locali, cercetare, reciclare și integrare în lanțul european.
Strategia europeană pentru baterii poate fi o oportunitate pentru România, dar nu este o garanție. Documentul arată că UE va pune bani, va crea reguli și va încerca să apere producția europeană în fața concurenței globale. Totuși, statele membre care vor câștiga cel mai mult vor fi cele care se mișcă rapid, pregătesc proiecte și își conectează industria la noile priorități europene.
Pentru România, miza este dublă: pe de o parte, să folosească bateriile de stocare pentru un sistem energetic mai flexibil; pe de altă parte, să nu rămână doar importator de tehnologie, ci să intre, măcar parțial, în lanțul european de producție, reciclare și inovare în domeniul bateriilor.
