România produce tot mai multă energie solară, dar are o problemă tot mai vizibilă: energia este generată mai ales ziua, în timp ce vârful de consum apare seara. Adrian Vintilă, specialist în energie și fost consilier al ministrului Energiei, a explicat, la interviurile DCBusiness, că următoarea etapă pentru prosumatori nu mai este doar instalarea de panouri fotovoltaice, ci trecerea la un sistem mai inteligent: panouri, baterii și consum adaptat la orele în care energia este disponibilă.
România a ajuns la un număr tot mai mare de prosumatori, iar puterea instalată în gospodării a devenit relevantă pentru întregul sistem energetic. Adrian Vintilă a arătat că, potrivit ultimei raportări a Autorității Naționale de Reglementare în Energie, la finalul lunii februarie existau aproape 320.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 3.600 MW. Potrivit acestuia, această capacitate este deja mai mare decât cea a tuturor parcurilor fotovoltaice mari instalate în România și depășește de peste două ori puterea celor două reactoare de la Cernavodă.
Problema nu mai este, așadar, doar câți români produc energie, ci ce se întâmplă cu această energie atunci când ea nu este consumată imediat. În cazul prosumatorilor, producția cea mai mare apare în timpul zilei, când oamenii sunt, de regulă, la serviciu, copiii sunt la școală, iar consumul gospodăriei este mai redus. Seara, când familia revine acasă, apar consumurile importante: aer condiționat vara, mașină de spălat, încărcarea unei mașini electrice, gătit, iluminat sau alte echipamente casnice.
Adrian Vintilă a explicat că stocarea nu trebuie privită neapărat ca o obligație, ci ca o necesitate tot mai mare, atât pentru prosumatori, cât și pentru sistemul energetic. În opinia sa, România produce tot mai multă energie verde în timpul zilei, însă această energie nu este folosită întotdeauna eficient.
„Pe parcursul zilei avem mai multă energie decât ne trebuie”, a explicat Adrian Vintilă, arătând că fenomenul se vede atât la nivelul sistemului energetic, cât și în regimul rezidențial. El a precizat că mulți dintre cei care au panouri fotovoltaice nu consumă atunci când instalațiile produc cel mai mult, iar energia ajunge să fie injectată în rețea, în loc să fie păstrată pentru orele de seară.
Aceasta este, de fapt, una dintre marile schimbări ale pieței de energie: nu mai este suficient să ai o sursă de producție, dacă nu ai și o soluție prin care să folosești energia atunci când ai cu adevărat nevoie de ea. Panoul fotovoltaic produce atunci când este soare. Casa consumă mult, de multe ori, exact când soarele nu mai produce suficient sau deloc.
În cazul unei gospodării, bateria poate schimba complet logica folosirii energiei. În loc ca energia produsă ziua să fie trimisă imediat în rețea, ea poate fi stocată și folosită seara. Practic, prosumatorul își poate consuma propria energie după ce ajunge acasă, în loc să cumpere energie din rețea în orele în care presiunea pe sistem este mai mare.
Adrian Vintilă a dat exact acest exemplu: energia produsă ziua poate fi stocată, iar seara poate fi folosită pentru aer condiționat, mașina electrică sau aparatele electrocasnice. În acest fel, energia produsă de propriul sistem fotovoltaic poate fi consumată tot de proprietar, fără ca acesta să depindă în aceeași măsură de energia cumpărată din rețea în orele scumpe.
Miza este importantă și pentru factură. Dacă energia este produsă în timpul zilei și consumată seara din baterie, prosumatorul reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea. În același timp, sistemul energetic este mai puțin solicitat în intervalele de vârf, când consumul crește și producția fotovoltaică scade.
Specialistul în energie a explicat și de ce România ajunge să aibă prețuri mari la energie, deși în timpul zilei poate exista un surplus de producție. Potrivit acestuia, în anumite intervale, prețurile ajung la zero sau chiar negative, pentru că există prea multă energie în sistem. În acele momente, energia este exportată, uneori cu costuri, tocmai pentru ca sistemul să rămână echilibrat.
Situația se schimbă radical seara. Atunci când nu mai există producție solară suficientă, iar consumul crește, România trebuie să acopere cererea din alte surse. Dacă producția internă nu este suficientă, apare nevoia de import. Iar când mai multe țări din regiune caută energie în același timp, prețul urcă.
Acesta este motivul pentru care stocarea devine esențială. Bateriile pot păstra energia produsă în orele cu soare și o pot livra în orele cu consum ridicat. Fără stocare, sistemul riscă să treacă de la surplus la deficit în aceeași zi, ceea ce se vede direct în prețuri.
Pentru prosumatori, următorul pas pare tot mai clar: nu doar panouri fotovoltaice, ci panouri plus baterie și un mod mai atent de a consuma energia. În această logică, gospodăria nu mai este doar un mic producător de energie, ci devine un consumator inteligent, care decide când folosește energia proprie, când o stochează și când se bazează pe rețea.
Această schimbare poate conta mai ales în contextul noii legislații privind prosumatorii. Adrian Vintilă a explicat că legea permite compensarea excedentului de energie la mai multe locuri de consum, cu condiția ca acestea să fie la același furnizor. De asemenea, excedentul poate fi folosit inclusiv pentru compensarea facturilor la gaze naturale, dacă energia electrică și gazele sunt la același furnizor. O altă schimbare importantă este că banii din excedentul de energie nu mai trebuie așteptați 24 de luni, ci pot fi compensați lunar.
Chiar și așa, compensarea financiară nu rezolvă integral problema sistemului. Dacă energia este produsă ziua și consumul mare apare seara, soluția tehnică rămâne stocarea. Altfel spus, factura poate fi ajustată prin mecanisme comerciale, dar echilibrul real al sistemului se face prin folosirea energiei atunci când este nevoie de ea.
Bateriile pot aduce beneficii la două niveluri. Pentru consumator, ele înseamnă mai mult control asupra propriei energii și o dependență mai mică de prețurile din rețea în orele de vârf. Pentru sistemul energetic, ele pot reduce presiunea din intervalele aglomerate, mai ales seara, când consumul crește și producția solară dispare.
Adrian Vintilă a arătat că România a început să accelereze investițiile în stocare, dar nivelul actual nu este suficient. El a spus că la finalul anului 2024 România avea doar 14 MWh capacitate de stocare, iar la finalul anului 2025 ajunsese la peste 500 MWh. În prezent, potrivit acestuia, România are aproximativ 1.000 MWh instalați în capacități de stocare în baterii, în timp ce Bulgaria are 8.000 MWh, deși are un sistem energetic mai mic.
Această comparație arată cât de mare este decalajul. România a crescut rapid, dar a pornit târziu. Vestea bună este că există proiecte în derulare, inclusiv prin finanțări europene, care ar putea adăuga peste 2.000 MWh în următorii doi ani. Însă, până când aceste capacități vor fi puse efectiv în funcțiune, dezechilibrul dintre producția de zi și consumul de seară rămâne una dintre principalele probleme ale sistemului.
Pentru prosumatori, mesajul este simplu: panoul fotovoltaic rămâne important, dar nu mai este suficient. Energia produsă trebuie folosită cât mai eficient, iar bateria devine veriga care poate transforma o investiție în fotovoltaice într-o soluție reală de autonomie parțială. Într-o piață în care prețurile pot fi foarte mici ziua și foarte mari seara, cine poate muta consumul sau poate stoca energia are un avantaj tot mai clar.
