România a ajuns luni, 11 mai 2026, într-o situație rară pentru sistemul energetic național: producția de energie nucleară este zero, după ce ambele reactoare de la Nuclearelectrica - CNE Cernavodă - sunt oprite.
Potrivit datelor din Sistemul Energetic Național, la ora 14:10, energia nucleară avea o contribuție de 0 MW și o pondere de 0,00% în mixul energetic național.
În același timp, energia fotovoltaică a devenit principala sursă de producție din România, cu 1.914 MW și o pondere de 34,52% din totalul producției interne.
Hidrocentralele au produs 1.608 MW, reprezentând 29% din mix, iar energia eoliană a contribuit cu 803 MW, adică 14,48%.
Cărbunele a asigurat 669 MW, hidrocarburile 494 MW, biomasa 47 MW, iar instalațiile de stocare doar 9 MW.
Producția totală a României era la acel moment de 5.546 MW.
Situația vine după anunțul făcut joi de Nuclearelectrica privind prelungirea opririi Unității 2 și intrarea în oprire planificată a Unității 1 de la Cernavodă.
Compania a transmis Bursei de Valori București că reactorul Unității 2 va rămâne oprit mai mult timp după incidentul produs pe 4 mai, când unitatea s-a deconectat automat de la rețea din cauza unei disfuncționalități la un izolator al unui transformator de evacuare a puterii.
Potrivit companiei, lucrările sunt complexe și presupun inclusiv înlocuirea transformatorului cu unul de rezervă.
Nuclearelectrica a explicat că operațiunea implică:
Compania a subliniat că reactorul Unității 2 este menținut „în siguranță, în stare oprită”, fără impact asupra securității nucleare, personalului, populației sau mediului.
În paralel, Unitatea 1 a intrat în oprire planificată începând cu 10 mai 2026, conform calendarului stabilit anterior. Desincronizarea de la Sistemul Energetic Național a avut loc duminică la ora 11:00.
Oprirea simultană a celor două reactoare scoate temporar din sistem aproximativ 1.400 MW de energie nucleară stabilă, una dintre cele mai importante surse de producție de bază ale României.
Datele de luni arată însă și o schimbare majoră în structura producției interne: energia solară a devenit pentru moment principala sursă de electricitate din România.
Este o imagine rară pentru sistemul energetic românesc și arată cât de dependentă devine producția internă de condițiile meteorologice în perioadele în care capacitățile stabile - nuclear, hidro sau gaze - ies din funcțiune.
În același timp, ponderea foarte redusă a instalațiilor de stocare - doar 9 MW la nivelul momentului analizat - evidențiază una dintre marile vulnerabilități ale sistemului energetic: România produce tot mai multă energie regenerabilă, dar încă are foarte puține capacități de stocare care să compenseze fluctuațiile.
Nuclearelectrica a precizat că atât lucrările de la Unitatea 2, cât și oprirea planificată a Unității 1 se desfășoară conform procedurilor aprobate și normelor de securitate nucleară.
