România a notificat Comisia Europeană privind criza energetică. Care este situația după oprirea reactorului 2 de la Cernavodă
Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat.
13 August 2026
Cristian Bușoi spune că prețurile ridicate la energie sunt o problemă europeană, iar repornirea unui reactor de la Cernavodă nu va reduce automat facturile. România ar putea ajunge la 2.000 MW de capacități de stocare în baterii anul viitor.
Cristian Bușoi a afirmat, la Energy Forum, ediția a XVI-a, că prețurile ridicate la energie afectează întreaga Uniune Europeană și pun presiune asupra competitivității industriei. România nu are cel mai mare preț absolut la electricitate din UE, a precizat el, dar se află pe primul loc când tarifele sunt ajustate la puterea de cumpărare. Fostul europarlamentar a mai spus că redeschiderea unuia dintre reactoarele de la Cernavodă ar putea avea loc la începutul lunii noiembrie, însă nu ar produce automat scăderi de prețuri.
Energia scumpă, o problemă pentru competitivitatea europeană
La dezbaterea organizată de DC Media Group pe tema „Energia României: de la criză la avantaj economic”, Bușoi a descris creșterea prețurilor drept o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene. El a legat evoluțiile din ultimii ani de invazia Rusiei în Ucraina și, în perioada recentă, de conflictul din Orientul Mijlociu și de blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au pus presiune asupra piețelor de petrol și gaze.
„Competitivitatea industriei europene este pusă sub semnul întrebării”, a spus Bușoi, invocând dezbaterile de la nivel european și raportul Draghi. În opinia sa, prețurile ridicate la electricitate se transmit în costurile companiilor și, mai departe, în prețurile produselor și în inflație.
România, pe primul loc doar după ajustarea la puterea de cumpărare
Bușoi a nuanțat afirmația că România ar avea cea mai scumpă energie din Uniune. Potrivit lui, țara se află pe primul loc la prețul electricității doar după ajustarea la puterea de cumpărare, care este mai scăzută în România. La prețul absolut, în primul semestru din 2026, România s-a situat pe locul al nouălea, a afirmat el.
Pentru consumatorii industriali, fostul secretar de stat a indicat un preț de aproximativ 110 euro pe megawatt-oră în 2025, puțin peste media europeană. El a considerat nivelul inacceptabil raportat la resursele naturale ale României, dar a spus că evoluția trebuie înțeleasă și prin prisma contextului regional și european.
Un reactor ar putea fi repornit la începutul lunii viitoare
O altă presiune asupra sistemului a venit, potrivit lui Bușoi, din oprirea celor două reactoare de la Cernavodă, unul la sfârșitul lunii iulie și celălalt pe 13 august. Pe baza informațiilor publice disponibile, există șanse ca măcar unul să fie repornit la începutul lunii noiembrie, a spus el.
Bușoi a avertizat însă că revenirea reactorului în sistem nu va reduce automat prețurile. Tarifele sunt influențate de piețele din regiune și de cele europene, iar o parte importantă a electricității se tranzacționează pe piața pentru ziua următoare. În opinia sa, volatilitatea ar putea fi diminuată printr-o orientare mai puternică spre contracte pe termen lung, inclusiv pentru industrie și marii furnizori.
Bușoi: Proiectele private au susținut investițiile
În privința investițiilor, Bușoi a remarcat rolul prosumatorilor și al companiilor private în instalarea de noi capacități de producție. El a menționat investiția de la Mintia și a apreciat evoluția proiectului Neptun Deep, la care Romgaz este partener, precum și achiziția Azomureș. A amintit și proiectul de la Iernut, despre care a spus că Romgaz trebuie să îl ducă la bun sfârșit, în pofida problemelor întâmpinate.
Fostul europarlamentar a susținut că proiectele energetice au un impact economic direct prin investiții, locuri de muncă și taxe, dar că prețul energiei poate afecta indirect competitivitatea industriilor mari consumatoare și puterea de cumpărare. El a spus că proiectele strategice din gaze și energie nucleară avansează, deși ritmul ar fi putut fi mai rapid.
România ar putea depăși ținta de stocare în baterii
Bușoi a mai afirmat că România are deja aproximativ 1.000 MW de capacități de stocare în baterii și ar putea ajunge la circa 2.000 MW instalați anul viitor. Estimarea sa depășește ținta de 1.200 MW pentru 2030, la care a adăugat proiectul de 800 MW de la Tarnița.
În opinia sa, criza din această vară a dat un semnal de alarmă și a accelerat mobilizarea pentru proiectele energetice. Finalizarea investițiilor va depinde însă de menținerea ritmului și de implicarea companiilor de stat și a instituțiilor publice.
