Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a criticat poziția autorităților de la București în legătură cu atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră. El a susținut că România a indicat Rusia drept responsabilă fără să prezinte dovezi clare și a pus în legătură această poziție cu noi atacuri asupra unor nave din zona economică exclusivă a României.
Declarațiile au fost făcute luni, 26 octombrie, la Forumul Economic de la Sofia. Radev a spus că identificarea agresorului trebuie să se bazeze pe probe și a pledat pentru o reacție coordonată, militară și diplomatică, pentru protejarea navigației comerciale. Relatarea a fost publicată de Radio Bulgaria, care citează agenția BGNES.
Radev: „Când acuz, trebuie să am dovezi clare”
Premierul bulgar a afirmat că a fost singurul dintre șefii de guvern ai celor trei state NATO riverane Mării Negre, Bulgaria, România și Turcia, care l-a convocat pe ambasadorul rus după atacuri și i-a transmis poziția Sofiei.
„Când acuz, înainte de a acuza, trebuie să am dovezi clare. Nu pot să o fac pe baza unor lozinci”, a spus Radev, potrivit relatării despre discursul său. El a criticat ideea că simpla indicare a unui agresor și amenințarea acestuia ar opri atacurile. În acest context, a invocat România și a susținut că după declarațiile Bucureștiului au fost lovite două nave, una chiar cu câteva zile înainte.
Radev a susținut, de asemenea, că atacurile depășesc capacitatea unui singur stat de a răspunde. El a cerut măsuri luate împreună cu aliații, prin mijloace militare și diplomatice, pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră.
Ce s-a întâmplat cu navele lovite în largul României
Afirmația premierului bulgar despre două nave scufundate în „apele teritoriale” românești nu corespunde în totalitate detaliilor relatate public despre cele mai recente incidente.
Pe 23 octombrie, cargoul Khoryv, sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovit de o dronă și s-a scufundat în largul Constanței. Nava se afla la 13 mile marine de port, „imediat în afara apelor teritoriale”, potrivit Reuters. Un membru al echipajului a murit, trei erau dați dispăruți, iar nouă au fost salvați. Președintele Nicușor Dan a atribuit atacul escaladării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Un alt incident a avut loc în 15 octombrie, când două petroliere au fost lovite și au luat foc. Wine Trader se afla la o milă în afara apelor teritoriale, iar Yara J, în interiorul acestora. Reuters a relatat că echipajul navei Yara J a fost în siguranță, iar cinci marinari de pe Wine Trader au fost salvați; șapte membri ai echipajului acestuia din urmă erau dați dispăruți. Relatarea nu consemnează scufundarea celor două petroliere.
Bucureștiul a nuanțat atribuirea responsabilității
Poziția publică a României a evoluat pe măsură ce au avut loc incidentele. Pe 16 octombrie, Nicușor Dan a spus că România nu putea afirma „tehnic” că dronele care au lovit navele erau rusești, deși a menționat că atacurile au vizat un coridor folosit pentru transporturile ucrainene.
După scufundarea cargoului Khoryv, pe 23 octombrie, președintele a acuzat Rusia de escaladarea atacurilor pe flancul estic al NATO. Cu o zi înainte, CSAT anunțase accelerarea dezvoltării capacităților de supraveghere și de intervenție împotriva minelor și dronelor, precum și intensificarea cooperării cu Bulgaria și Turcia.
Radio Bulgaria a relatat că, între 5 și 23 octombrie, opt nave comerciale au fost lovite sau implicate în incidente asociate atacurilor cu drone în largul României și Bulgariei. Radev nu a prezentat dovezi că declarațiile Bucureștiului ar fi provocat atacurile ulterioare. Succesiunea evenimentelor a fost prezentată ca argument de premierul bulgar, în timp ce stabilirea originii dronelor rămâne o chestiune distinctă de atribuirea politică a responsabilității.
