Riscă România să fie ținta ATACURILOR CIBERNETICE? Cercetător DNSC: Suntem preocupați și ne pregătim

Sursa: Pixabay / harshahars
EXCLUSIV
Sursa: Pixabay / harshahars

Din cauza situației din Ucraina, analiștii români sunt tot mai tensionați pe tema unui război cibernetic. Redactorii DCBusiness au găsit răspunsuri la cele mai frecvente întrebări ale românilor. Totul despre instituțiile care pot fi atacate, despre pagubele pe care le-ar putea crea un război cibernetic țării noastre și cum ne putem apăra ne-a explicat Andrei Bozeanu, cercetător la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Dacă Rusia dorește să atace cibernetic România, care vor fi primele instituții "lovite" și de ce?

"De multe ori atacurile cibernetice trec nedetectate pentru o mare durată de timp."

"În primul rând, cred că plecăm de la o premisă greșită. Și anume că toate atacurile cibernetice sunt vizibile și cuantificabile. De multe ori atacurile cibernetice trec nedetectate pentru o mare durată de timp, resimțindu-se doar efectele acestora. Premisa corectă ar fi "au obținut adversarii cibernetici ai României deja acces neautorizat sau nu la infrastructuri cheie?" . Această e premisa corectă. Pentru că actorii operațiunilor din domeniul cibernetic, fie ei statali, fie de criminalitate cibernetică, de obicei dispun de resurse practic nelimitate (îndeosebi tehnice și financiare) care le permit accesul la tehnologii prin care pot exploata vulnerabilități de securitate necunoscute publicului. Din acest motiv fiecare administrator de rețea sau inginer de securitate trebuie să considere că rețeaua, infrastructură sau datele sale sunt deja compromise și să ia toate măsurile necesare pentru detectarea rapidă a activităților atacatorilor. Atacatorii pot obține acces neautorizat și îl pot menține uneori chiar și pe parcursul a ani de zile, rămânând nedetectați până în momentul în care decid să acționeze într-un mod vizibil și destructiv.

"În cadrul unui conflict, țintele sunt alese strategic"

În al doilea rând, în cadrul unui conflict, fie el tradițional, fie cibernetic, țintele sunt alese strategic în funcție de scopul urmărit de atacator și este dificil de estimat exact ce ținte pot atrage interesul principal. În mod tradițional atacurile pot fi îndreptate împotriva infrastructurii critice, cum ar fi furnizori și distribuitori de utilități (electricitate, apă , etc.), unități și personal militar sau de intelligence, ministere sau agenții critice, dar și jurnaliști, factori de decizie sau formatori de opinie, atât prin atacuri informatice directe, cât și prin atacuri prin social media (de exemplu, formarea și propagarea unor anumite curente de opinie, etc.). În perioada pandemiei COVID-19, digitalizarea s-a accelerat, multe tehnologii noi au fost adoptate iar inerent, suprafața de atac cibernetic a crescut exponențial, motiv pentru care este necesară o abordare structurată și sistematică a securității informatice, atât în cazul companiilor sau instituțiilor publice, prin evaluări constante de securitate și teste de penetrare periodice, dar și în cazul simplilor utilizatori prin actualizarea constanța a programelor și aplicațiilor și folosirea unor programe de tip "endpoint protection" sau programe antivirus de ultima generație.", a declarat Andrei Bozeanu,cercetător DNSC.

Tipul de înșelăciune care face multe VICTIME în România. Andrei Bozeanu: Să acordăm o ATENȚIE sporită acestor mesaje

De ce toată lumea declară că dacă România va fi atacată în cadrul războiului cibernetic, pagubele țării noastre vor fi chiar mai ample decât în Polonia și Ucraina?

"România și Polonia sunt țări NATO, Ucraina nu. România și Polonia nu au dispute directe imediate cu Rusia , situația din Ucraina este una încordata.

Așa că personal, mă îndoiesc că cineva va atacă în mod direct și cu impact resimțit o țară membră NATO. Însă cred că vor persistă atacurile clasice, cele realizate fie de actori statali, fie de criminalitate cibernetică. În cadrul structurilor și programelor de cooperare atât la nivel NATO dar și la nivelul Uniunii Europene se realizează un schimb continuu de informații referitor la cele mai recente tehnici, tactici și proceduri ale atacatorilor și este asigurat un răspuns rapid în cazul incidentelor de securitate, astfel România nefiind mai expusă atacurilor cibernetice decât alte țări membre UE și NATO.

"Un atac cibernetic al unui actor statal, este de obicei foarte bine pregătit, cu luni sau ani de zile înainte de declanșarea acestuia."

În plus , este relevant de menționat că un atac cibernetic al unui actor statal, este de obicei foarte bine pregătit, cu luni sau ani de zile înainte de declanșarea acestuia, este concentrat pe un set de obiective și ținte relativ limitat și precis definite. Tocmai de aceea, șansele de succes sunt ridicate și posibilitatea de a identifica cu precizie atacatorul și modul său de acțiune sunt reduse. Impactul asupra infrastructurilor țintite poate fi unul foarte ridicat, dar numărul acestor infrastructuri este relativ mare – prin consecința și efortul atacatorilor va fi unul substanțial, în unele cazuri prohibitiv de ridicat. La nivelul României, nivelul de reziliență cibernetică este unul mare, comparativ cu al unor țări UE și non-UE cu infrastructuri similare, în special datorită campaniilor de conștientizare derulate și a exercițiilor organizate periodic de autorități naționale cu competențe în domeniul cyber, inclusiv Directoratul, MAI , MApN, SRI sau de către actori din sectorul privat.", a explicat cercetătorul..

Din toate declarațiile din presă ale analiștilor, tuturor le e frică de acest război cibernetic, România chiar nu se poate apăra? În situația de față vin și te întreb, cum ne putem pune în "gardă"?

"Avem în vedere scenarii în care administrația publică, sectorul transporturilor, al sănătății sau energetic ar putea fi ținta unor atacuri precise."

"Dacă Rusia dorește să atace Ucraina, probabil nu se va concentra prioritar asupra României. Că să nu întâmpine rezistență va trebui să determine o slăbire a ceea ce înseamnă statele membre NATO și UE în ansamblu. Temerea nu se limitează la ce se poate întâmpla României, ci de ceea ce se poate întâmpla la nivel european, în țările membre unde mai mult că sigur, războiul hibrid va lovi puternic pentru a produce destabilizare. Pentru confirmarea acestei ipoteze este suficient să urmărim harta Europei înainte și după conflictul din Crimeea din perspectiva acțiunilor hibride. La nivelul Directoratului, suntem desigur
preocupați și ne pregătim de scenarii ce pot fi similare cu incidentul recent WhisperGate în care un număr mare de calculatoare și dispozitive utilizate de factori de decizie, lideri, dar și simpli cetățeni, sunt impactate în mod nediscriminatoriu de ransomware sau de malware. De asemeni avem în vedere scenarii în care administrația publică, sectorul transporturilor, al sănătății sau energetic ar putea fi ținta unor atacuri precise. Conștientizarea existenței unor riscuri cibernetice, identificarea precisă a vectorilor atacurilor și urmarea unor recomandări de contracarare vor fi esențiale pentru limitarea efectelor oricărui atac cibernetic deschis sau mascat, împotriva României.", a precizat Andrei Bozeanu.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.949
Diferența 0.0004
Zi precendentă 4.9486
USD
Azi 5.0469
Diferența -0.0558
Zi precendentă 5.1027
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 01-10-2022
EUR flag1 EUR = 4.9490 RON
USD flag1 USD = 5.0469 RON
GBP flag1 GBP = 5.6367 RON
CHF flag1 CHF = 5.1652 RON
AUD flag1 AUD = 3.2777 RON
DKK flag1 DKK = 0.6655 RON
CAD flag1 CAD = 3.6857 RON
HUF flag1 HUF = 0.0117 RON
JPY flag1 JPY = 0.0350 RON
NOK flag1 NOK = 0.4692 RON
SEK flag1 SEK = 0.4532 RON
XAU flag1 XAU = 270.7253 RON
Monede Crypto
1 BTC = 97757.54RON
1 ETH = 6688.05RON
1 LTC = 268.55RON
1 XRP = 2.40RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 4.06% p.a.
ROBOR:
3 luni: 7.93%
6 luni: 8.10%
12 luni: 8.23%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 10639.41 0.85%
BET-BK 2004.32 1.00%
BET-FI 47213.19 0.24%
BET-NG 825.54 2.88%
BET-TR 20685.99 0.85%
BET-TRN 20583.16 0.85%
BET-XT 942.69 1.00%
BET-XT-TR 1821.13 1.00%
BET-XT-TRN 1812.71 1.00%
BETAeRO 829.76 0.25%
BETPlus 1588.33 0.81%
RTL 24087.18 1.09%

Opinii

Norocul nostru ar fi o iarnă ușoară

Mircea Coșea. Un lockdown este posibil. Vom trăi din nou într-o țară gri și neagră

Profesorul de economice, Mircea Coșea, trage...

Adrian Negrescu

Adrian Negrescu: Dolarul scump pentru români înseamnă numai vești proaste

Banca Națională a României a afișat miercuri,...

Trebuie să existe și un răspuns, subliniază Elena Cristian
Cascada Vernal, Parcul Yosemite, SUA
Cascada Vernal, Parcul Yosemite, SUA
Cascada Badian, Filipine
Cascada Badian, Filipine
Cascada Berlin, Africa de SUd
Cascada Berlin, Africa de SUd
Insulele Feroe
Insulele Feroe
Cascada Iguazu
Cascada Iguazu
Kolhapur, Maharashtra, India
Kolhapur, Maharashtra, India
Cascada Niagara
Cascada Niagara
Cascada Salt Creek, SUA
Cascada Salt Creek, SUA
Cascada Silver, Oregon, SUA
Cascada Silver, Oregon, SUA
Cascada Skogafoss, Islanda
Cascada Skogafoss, Islanda

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2022 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0