Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică în Buletinul statistic de prețuri nr. 1/2026 arată care sunt evoluțiile recente ale indicelui prețurilor de consum și ale componentelor principale, inclusiv mărfi alimentare, în perioada finală din 2025 și la începutul lui 2026. Această publicație – menită să ofere o imagine detaliată lună de lună – arată că prețurile alimentelor au rămas ridicate în perioada analizată, influențând semnificativ inflația totală. 

Un exemplu concret dinspre finalul anului 2025 confirmă această tendință. Conform INS, pe categoria mărfurilor alimentare au fost consemnate creșteri semnificative de preț pentru mai multe produse de bază: cafea s-a scumpit cu peste 20%, fructele proaspete cu peste 15% și carnea de bovine cu peste 11% într-un interval recent de raportare. 

Citește și: Avertismentul BNR: România, prinsă în epicentrul furtunii geopolitice

Aceste evoluții sunt relevante pentru începutul de 2026 din două motive principale:

- în coșul de consum, alimentele au o pondere ridicată, astfel că majorările de prețuri în acest sub-coș au un efect multiplicator asupra ratei generale a inflației calculată de INS;

- anumite categorii de alimente sunt sensibile la factori externi (cum sunt prețurile internaționale ale materiilor prime, condițiile climatice, costurile energetice sau de transport), ceea ce poate menține presiunea asupra prețurilor în continuare.

Care produse vor continua să crească

Pe baza datelor oficiale și a rapoartelor internaționale privind evoluția prețurilor alimentare pe piețele globale, putem identifica principalele grupe de produse cu potențial de scumpire în 2026:

Produse din carne, în special bovine și păsări, unde costurile de producție au rămas ridicate și oferta nu a crescut semnificativ în 2025. Creșterile deja înregistrate în România sugerează că aceste presiuni se vor reflecta și în 2026. 

Produse proaspete și fructe, sensibile la variațiile sezoniere și la costurile logistice, care s-au scumpit abrupt în ultimele luni analizate. 

Cafeaua și alte produse importate cu cotații internaționale, unde fluctuațiile în producția globală și costurile de transport pot menține trendul ascendent. 

Datele FAO privind indicele mondial al prețurilor alimentare arată, de asemenea, că deși indicele global (FFPI) a cunoscut o ușoară scădere pe final de 2025, anumite segmente de materii prime – cum sunt cele pentru cereale – au avut presiuni mixte, ceea ce poate influența prețurile pe piețele interne în funcție de evoluția ofertei și cererii. 

Contextul macroeconomic și perspectivele inflației

Perspectiva inflației pentru România în 2026 rămâne una vigilantă: Banca Națională a României (BNR) estima – într-un raport publicat în 2025 – că inflația medie anuală ar putea rămâne ridicată în 2026, peste nivelul mediu european, fiind influențată de componentele volatile, precum alimentele și energia. 

La nivelul zonei euro, deși există proiecții de diminuare a inflației în 2026 către ținta de 2%, presiunile asupra prețurilor alimentelor rămân un factor care ar putea frâna o ajustare rapidă a inflației totale, pe măsură ce costurile de producție și distribuție continuă să se reflecte în prețurile de consum. 

Concluzie: alimentele rămân motorul presiunilor inflaționiste

Pe scurt, prețurile alimentelor vor continua să fie un contributor important la inflația totală în România la început de 2026. Produsele cu cel mai mare risc de scumpire includ:

- carne și produse din carne,

- fructe proaspete și legume sezoniere,

- cafea și alte produse cu costuri semnificative de import.

Aceste tendințe sunt susținute de datele oficiale ale INS privind evoluția prețurilor de consum în 2025, de datele internaționale ale FAO privind prețurile alimentare pe piețele globale și de perspectivele macroeconomice ale inflației realizate de instituții financiare centrale. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.