Conform estimărilor ING, datoria publică va urca de la aproximativ 54% din PIB în 2024 la 61,3% din PIB la finalul lui 2026, un nivel care activează automat constrângeri mai dure și atrage o monitorizare strictă din partea piețelor și agențiilor de rating.

Sfârșitul „ambiguității fiscale”

Analiștii ING arată că măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 nu au fost o alegere politică, ci o necesitate matematică. Odată cu depășirea pragului de 60% din PIB, România pierde tamponul fiscal care îi permitea anterior să absoarbă șocuri prin împrumuturi suplimentare.

Deși riscurile de lichiditate pe termen scurt sunt considerate gestionabile – datorită finanțărilor non-piață și cererii solide pentru titlurile de stat – indicatorii de solvabilitate pe termen mediu rămân sub presiune. Intervalul 2026–2027 va fi caracterizat de nevoi brute de finanțare ridicate și de ținte de deficit atent monitorizate.

Citește și: Analiză ING: Perspectivele economiei României în 2026

Deficite mari și venituri slabe, principalele vulnerabilități

Potrivit ING, agențiile de rating nu mai privesc doar nivelul datoriei, ci mai ales traiectoria și sustenabilitatea acesteia. România a pierdut avantajul „efectului bulgărelui de zăpadă”, când creșterea economică nominală depășea costul datoriei.

Datoria a fost alimentată în principal de:

deficite primare persistente, generate de cheltuieli rigide cu salariile, pensiile și transferurile sociale;

un nivel foarte scăzut al veniturilor bugetare, cu un raport taxe/PIB de doar 27–28%, printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Această combinație face ca povara datoriei să fie mai mare decât sugerează simpla raportare la PIB.

Nevoi de finanțare uriașe în 2026

ING estimează că nevoile brute de finanțare ale României vor rămâne la un nivel foarte ridicat în 2026, între 265 și 275 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 13,5% din PIB. Acestea sunt alimentate de un deficit bugetar încă mare, de 6–6,5% din PIB, dar și de volume consistente de datorie ajunse la scadență.

Pentru a gestiona presiunea asupra costurilor de finanțare, Ministerul Finanțelor mizează pe:

• reducerea emisiunilor externe de eurobonduri la circa 10 miliarde euro, față de 17 miliarde euro în 2025;

• creșterea ponderii finanțării interne, inclusiv prin titluri de stat pentru populație (Tezaur și Fidelis);

• utilizarea fondurilor europene și a finanțărilor non-piață, inclusiv din PNRR și programe europene de securitate.

Fără upgrade de rating, miza este evitarea „junk”

Potrivit analizei ING, o îmbunătățire a ratingului de țară este puțin probabilă în 2026, iar obiectivul principal al autorităților este evitarea unei retrogradări în categoria „junk”. Statutul de investment grade este menținut în prezent doar prin credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului.

În acest context, costurile cu dobânzile – estimate să depășească 3% din PIB în 2026 – vor limita sever spațiul de manevră al oricărui guvern viitor.

Concluzia ING este că România a intrat într-o nouă etapă: consolidarea fiscală trebuie să devină un proiect multianual, care să depășească ciclurile electorale. Pentru investitori, randamentele nu vor mai depinde de stimulentele pe termen scurt, ci de capacitatea statului de a menține stabilitatea și disciplina bugetară într-un context tot mai restrictiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.