Vânzările în România, în cădere liberă. La ce au renunțat românii și ce nu mai cumpără cei din zona euro

cumparaturi_35323700
O femeie sta în fața unui raft cu mezeluri / Foto: Arhivă
Volumul comerțului cu amănuntul din România a scăzut cu 2,3% față de septembrie 2025 și cu 1,3% față de luna precedentă, potrivit datelor Eurostat.

România a avut una dintre cele mai mari scăderi anuale ale volumului comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană în septembrie. Vânzările, măsurate în volum și ajustate pentru comparație, au fost cu 2,3% sub nivelul din septembrie 2025. Față de august, reculul a fost de 1,3%, printre cele mai puternice scăderi lunare din UE. 

Datele nu măsoară direct câți lei au cheltuit românii la casele de marcat. Indicatorul urmărește volumul bunurilor vândute, ceea ce permite o comparație mai bună a cantităților, fără ca scumpirea produselor să fie confundată cu o creștere a vânzărilor. De aceea, o scădere a volumului poate apărea chiar dacă valoarea încasărilor rămâne ridicată.

Ce arată comparația cu Uniunea Europeană

În septembrie, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 0,7% în zona euro și cu 0,6% în Uniunea Europeană față de luna anterioară. România a înregistrat o contracție lunară de 1,3%, alături de Germania, unde scăderea a fost de 2%. La nivel anual, vânzările au crescut cu 0,9% în UE și cu 0,4% în zona euro, în timp ce România a fost între statele cu cele mai mari reduceri. 

Cifrele nu arată că fiecare magazin sau fiecare categorie de produse a înregistrat o scădere. Comerțul cu amănuntul include segmente diferite, de la produse alimentare la bunuri nealimentare și carburanți, iar evoluțiile pot fi divergente. În zona euro, de exemplu, vânzările de produse nealimentare au scăzut în septembrie, în timp ce cele de carburanți au crescut.

Pentru România, următorul pas este să fie pusă evoluția în context cu datele INS despre salarii, inflație și vânzările pe categorii. O scădere a volumului poate semnala că gospodăriile reduc cantitățile cumpărate, amână achiziții sau își schimbă coșul de consum. Însă datele Eurostat, singure, nu spun care dintre aceste comportamente predomină.

De ce contează diferența dintre valoare și volum

Un magazin poate încasa mai mulți bani decât anul trecut, chiar dacă vinde mai puține produse, dacă prețurile au crescut. Din acest motiv, indicatorul volumului este util pentru a vedea dacă s-a extins efectiv consumul sau dacă încasările reflectă doar prețuri mai mari.

Pentru companii, un recul al volumului poate însemna presiune asupra stocurilor, promoțiilor și marjelor. Comercianții pot încerca să atragă clienții prin reduceri, să schimbe structura produselor oferite sau să se concentreze pe mărci mai ieftine. Pentru consumatori, efectul se poate vedea în decizia de a amâna cumpărăturile neesențiale sau de a căuta produse cu preț mai mic.

Raportul Eurostat arată că, în septembrie, România a avut o evoluție mai slabă decât media europeană, atât de la o lună la alta, cât și în comparația anuală.

Actualitate Vezi toate articolele
x close