Pacea din Ucraina intră la negociere. Sancțiunile, teritoriile și miliardele reconstrucției, pe masa marilor puteri
Rusia și Ucraina au început marți, la Abu Dhabi, primele negocieri directe din ultimele nouă luni, sub medierea Statelor Unite. Discuțiile sunt programate să dureze două zile și ar trebui să abordeze încetarea războiului, garanțiile de securitate pentru Ucraina, măsurile de dezescaladare și viitoarea arhitectură de securitate a Europei.
Reluarea dialogului nu înseamnă însă că un acord este aproape. Moscova și Kievul rămân despărțite de problema teritoriilor ocupate, iar luptele și atacurile asupra infrastructurii continuă în paralel cu negocierile.
„Am identificat și am redus cu adevărat diferențele”, le-a declarat participanților Jared Kushner, unul dintre reprezentanții americani, potrivit Reuters.
Statele Unite sunt reprezentate de Kushner și Steve Witkoff. Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, iar cea rusă, formată din 11 membri, este coordonată de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin.
Negociatorii americani consideră că ar putea exista spațiu pentru un compromis teritorial. Un asemenea scenariu ar presupune încheierea războiului, acordarea unor garanții de securitate Ucrainei și stabilirea unei foi de parcurs pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
Kievul respinge însă ideea cedării unor teritorii aflate încă sub controlul armatei ucrainene. Un oficial ucrainean citat de Reuters a precizat că problema teritorială poate fi discutată numai la nivelul liderilor și numai în legătură cu garanții de securitate suficiente.
Înaintea reuniunii, Volodimir Zelenski a declarat că delegația ucraineană va propune măsuri de dezescaladare și va încerca să stabilească modul în care ar putea fi organizată o întâlnire între liderii Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei.
„Este nevoie de pace. Este nevoie de garanții de securitate. Sunt necesare resurse reale pentru reconstrucția Ucrainei după război”, a transmis Zelenski, conform Administrației Prezidențiale de la Kiev.
Moscova încearcă să mute discuția dincolo de războiul din Ucraina. O sursă din delegația rusă a declarat că obiectivul principal ar trebui să fie construirea unui nou cadru de securitate pentru întreaga Europă.
Această abordare poate readuce în negociere cererile formulate de Rusia înaintea invaziei din 2022, inclusiv limitarea prezenței militare a NATO în statele din Europa Centrală și de Est. Pentru România, orice discuție despre desfășurarea trupelor și echipamentelor aliate pe flancul estic are o miză directă de securitate.
Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Comisia Europeană și NATO au trimis reprezentanți la Abu Dhabi, dar aceștia nu participă direct la formatul Rusia-Ucraina-SUA. Delegația ucraineană și negociatorii americani au organizat separat consultări cu partenerii europeni.
Un eventual armistițiu ar deschide imediat problema sancțiunilor impuse Rusiei. Ridicarea acestora nu se produce automat după oprirea luptelor. Statele Unite, Uniunea Europeană și celelalte țări participante au adoptat măsuri diferite, care trebuie retrase sau suspendate prin decizii proprii.
Ordinea în care ar putea fi relaxate sancțiunile va deveni una dintre principalele pârghii ale negocierilor. Occidentul ar putea condiționa eliminarea treptată a restricțiilor de retragerea trupelor, respectarea armistițiului și existența unor mecanisme de verificare.
La fel de sensibilă este situația activelor rusești înghețate. Ucraina și mai multe state europene cer ca banii sau veniturile generate de acestea să fie folosite pentru reconstrucție. Moscova se opune confiscării, iar unele guverne occidentale avertizează asupra riscurilor juridice și financiare.
Prin urmare, începerea negocierilor nu înseamnă deblocarea imediată a banilor și nici revenirea rapidă a companiilor europene pe piața rusă.
Pentru România, un acord ar reduce riscul navigației în Marea Neagră și ar putea diminua costurile cu asigurarea navelor. Ar scădea și pericolul reprezentat de minele marine, drone și atacurile asupra vaselor comerciale.
Portul Constanța ar putea participa la reconstrucția Ucrainei, devenind punct de intrare pentru materiale, echipamente și utilaje. Companiile românești din construcții, energie, transport și servicii ar putea urmări contractele finanțate de instituțiile europene și internaționale.
Există însă și un efect contrar. Redeschiderea completă a porturilor ucrainene ar putea reduce o parte din mărfurile care tranzitează în prezent România. Operatorii din Constanța ar pierde volume dacă exporturile agricole ucrainene s-ar întoarce masiv spre Odesa și celelalte porturi proprii.
Negocierile de la Abu Dhabi reprezintă astfel doar începutul unui proces. Până la apariția unui document semnat și a unor mecanisme verificabile, scenariile privind ridicarea sancțiunilor, reconstrucția Ucrainei și revenirea comerțului în Marea Neagră trebuie tratate condițional.
