România apare în cursa pentru interceptorul care ar putea apăra flancul estic al Europei

image-webarticle-hydis_1
Imagine cu rol ilustrativ
Comisia Europeană este așteptată să aleagă până la 30 noiembrie între două consorții care dezvoltă un interceptor european pentru rachete hipersonice și balistice. Un demonstrator la nivel de sistem este vizat pentru 2030.

Comisia Europeană ar urma să decidă până la sfârșitul lunii noiembrie care dintre cele două consorții europene, HYDEF sau HYDIS, va continua dezvoltarea unui interceptor împotriva amenințărilor hipersonice și balistice. A doua etapă a programului EATMI ar trebui să înceapă în 2027, iar obiectivul este realizarea unui demonstrator la nivel de sistem până în 2030.

Alegerea va pune capăt activității paralele a celor două echipe și va stabili direcția unui program menit să contribuie la apărarea Europei în anii 2030. Ambele consorții au participat la prima etapă, în care au realizat evaluări și lucrări de proiectare. Proiectele lor au trecut în vară de analiza preliminară a cerințelor, iar prima fază s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie. Decizia Comisiei este așteptată până la 30 noiembrie, potrivit publicației Breaking Defense. 

Două abordări pentru o amenințare greu de interceptat

HYDEF, condus de compania spaniolă Spanish Missile Systems, urmărește dezvoltarea tehnologiilor de bază pentru un interceptor foarte manevrabil. Din consorțiu fac parte companii din Spania, Germania, Polonia, Belgia și Norvegia, iar Diehl Defence coordonează partea tehnică. Printre ceilalți participanți se numără Nammo, Navantia și GMV.

HYDIS a avansat cu un concept de rachetă mai bine definit, numit Aquila. Consorțiul este coordonat de MBDA și reunește Franța, Italia, Țările de Jos și Germania, alături de companii precum Saab, Thales și Leonardo și de institute de cercetare din Țările de Jos și Suedia. Dacă va fi selectat pentru etapa următoare, HYDIS ar continua proiectarea interceptorului Aquila și ar dezvolta, între altele, posibilitatea lansării acestuia de pe nave echipate cu sistemul vertical MK41.

Rachetele hipersonice pot zbura cu viteze de cel puțin Mach 5 și își pot modifica traiectoria în timpul zborului. Viteza și manevrabilitatea reduc timpul disponibil pentru detectarea, urmărirea și interceptarea lor. Rusia și China dezvoltă astfel de arme, iar programele europene urmăresc să răspundă atât amenințărilor hipersonice, cât și celor balistice.

Demonstratorul este vizat pentru 2030

Etapa a doua a EATMI, așteptată să înceapă în 2027, ar urma să maturizeze tehnologiile interceptorului și să avanseze proiectarea preliminară a întregului sistem de armament. Comisia Europeană vizează un demonstrator la nivel de sistem, cu un nivel de maturitate tehnologică TRL 6, până în 2030. Ulterior ar urma o etapă de dezvoltare și industrializare, înainte ca sistemul să intre în serviciu, ținta indicată fiind în jurul anului 2035.

La expoziția Euronaval de la Paris, un reprezentant MBDA a declarat că HYDIS urmărește trecerea de la nivelul tehnologic 3 către un demonstrator complet până la sfârșitul deceniului. Consorțiul descrie Aquila drept un interceptor cu patru trepte, proiectat să angajeze la altitudine mare amenințări care ating până la Mach 17. Acestea sunt caracteristici prezentate de consorțiu pentru conceptul său, nu performanțe ale unui sistem operațional.

Lionel Mazenq, vicepreședinte MBDA pentru programe de inovare, a comparat obiectivele europene cu programul american Glide Phase Interceptor, destinat vehiculelor hipersonice planante. Potrivit lui Mazenq, interceptorul european ar urma să acopere atât amenințările hipersonice, cât și pe cele balistice. El a descris conceptul HYDIS ca pe un posibil scut regional, cu o rază de protecție de aproximativ 100 de kilometri pentru un lansator, și a evocat o rețea de lansatoare pentru apărarea frontierei estice a Europei. Pentru aceasta, lansatoarele ar trebui conectate la un radar comun, iar MBDA a menționat și cooperarea cu strategia spațială europeană pentru detectarea și urmărirea rachetelor prin sateliți.

Finanțare europeană și contribuții naționale

Fondul European de Apărare a alocat 100 de milioane de euro pentru a doua etapă a programului. HYDIS a anunțat că 11 state din consorțiul său extins ar urma să contribuie cu încă 133 de milioane de euro. În procesul de formare a acestei echipe au fost menționate scrisori de intenție sau de sprijin din partea mai multor state europene, între care Belgia, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, România și Croația.

HYDEF a transmis că a încheiat prima fază la termen. Potrivit unui purtător de cuvânt al Diehl Defence, analiza preliminară din august și jalonul de la sfârșitul lunii octombrie au confirmat că subsistemele au depășit nivelurile inițiale de maturitate tehnică. Compania a spus că echipa este pregătită să continue dezvoltarea în cadrul EATMI.

Selecția de la sfârșitul lunii va decide care consorțiu primește finanțarea europeană pentru următoarea etapă și își continuă proiectul în cadrul programului. Ambele echipe au susținut că sunt pregătite să avanseze; Comisia urmează să aleagă una singură.

Actualitate Vezi toate articolele
x close