Atacurile repetate asupra navelor comerciale din apropierea României și Bulgariei, ambele membre NATO, transformă Marea Neagră într-o provocare tot mai mare pentru alianță. După loviturile din octombrie, NATO a anunțat că va trimite avioane de patrulare maritimă, radare și drone pentru consolidarea flancului estic, potrivit unei analize Reuters publicate marți.
La trei zile după anunțul alianței, pe 23 octombrie, o navă cargo a fost lovită în apropierea apelor teritoriale românești. Săptămâna trecută, portcontainerul grec Contship Jet s-a scufundat după ce a fost atacat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Analiști militari citați de Reuters consideră că atacurile sunt aproape sigur rusești. O dronă navală surprinsă într-o înregistrare video de la ultimul incident pare să fie o variantă rusească, potrivit companiei de securitate maritimă Ambrey. Rusia neagă că atacă navele cu drone în apropierea țărilor vecine Ucrainei și susține că guvernele europene escaladează războiul prin ajutorul militar acordat Kievului.
„Cred că este o escaladare în mod incontestabil”, a spus Sidharth Kaushal, expert al institutului britanic RUSI.
Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră din cadrul Institutului pentru Orientul Mijlociu de la Washington, a afirmat că atacurile par să exploateze reticența Occidentului de a escalada conflictul. „Este vorba despre testarea acestor linii roșii, cu conștientizarea deplină a faptului că vom face tot posibilul pentru a lua măsuri minimale”, a declarat ea.
O oficialitate NATO a descris drept gravă încercarea Rusiei de a descuraja statele aliate să sprijine Ucraina și a spus că angajamentul alianței de a-și apăra membrii, inclusiv țările riverane Mării Negre, este „blindat”.
Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc folosit de Ucraina pentru exporturi sau se îndreptau spre acesta. Una dintre ele se afla în apele teritoriale ale României.
Marea Neagră este importantă pentru comerțul României și pentru proiectul offshore Neptun Deep, care ar urma să transforme țara, anul viitor, în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. În august, o dronă navală s-a apropiat de proiect.
Bucureștiul a acuzat Rusia de lovituri „sistematice” asupra navelor civile, dar a evitat să atribuie fiecare atac fără probe. Sofia nu a acuzat direct Moscova, deși a spus că unele atacuri par să-i fi adus avantaje.
Un oficial român de rang înalt a declarat că țara are nevoie urgentă de interceptoare sol-aer și sisteme radar. Joja a indicat și disponibilitatea limitată a interceptoarelor ieftine drept o problemă pentru Occident, agravată de războiul din Iran. În opinia sa, NATO nu a consolidat prezența din România la nivelul celei din statele baltice și Polonia, deși Bucureștiul a cerut acest lucru.
Între mai și octombrie, Rusia și Ucraina au lovit 317 nave comerciale și alte vase în Marea Neagră și Marea Azov, de peste patru ori mai multe decât cele 74 înregistrate în cele șase luni precedente, potrivit expertului Ambrey Analytics Tomas Alexa.
În al treilea trimestru, Ucraina a atacat 137 de nave, față de 92 de lovituri rusești. În octombrie, raportul s-a inversat: Rusia a lovit de 38 de ori, iar Ucraina de cinci ori, potrivit aceleiași analize.
Porturile afectate și riscurile pentru navigație au împins cele două țări să caute rute alternative. Rusia a exportat în septembrie doar 300.000 de tone de cereale prin Marea Neagră și Marea Azov, față de 4,74 milioane de tone în aceeași lună din 2025, potrivit datelor consultate de Reuters. Ucraina și-a suspendat operațiunile în porturile de la Marea Neagră la sfârșitul lui iulie și a redirecționat o parte din mărfuri spre porturile dunărene și canalul Sulina. Exporturile sale de cereale prin porturi au coborât în septembrie la 810.000 de tone, de la 2,1 milioane cu un an înainte. reuters.com
Miniștrii și șefii armatelor din România, Bulgaria și Turcia au discutat situația la Sofia, după atacul asupra Contship Jet. Turcia, care controlează tranzitul navelor militare prin Bosfor și Dardanele în baza Convenției de la Montreux, a cerut ambelor părți să evite noi lovituri și așteaptă un răspuns la propunerea unei încetări limitate a focului pe mare. Rusia a respins ideea.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că reducerea transporturilor de cereale ar putea provoca o criză agricolă. „Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Într-o lună sau două, toată lumea va vorbi din nou despre o criză agricolă”, a spus el.
