BCE ține dobânda pe loc, dar avertizează asupra șocului energetic. Ce înseamnă pentru curs și creditele în euro
Banca Centrală Europeană a menținut joi toate cele trei dobânzi-cheie, într-un context dominat de creșterea prețurilor la petrol și gaze și de riscul unei noi accelerări a inflației.
Dobânda la facilitatea de depozit rămâne la 2,50%, dobânda pentru operațiunile principale de refinanțare la 2,65%, iar cea aferentă facilității de creditare marginală la 2,90%.
Decizia era anticipată de piețe. Mesajul BCE este însă mai important decât pauza propriu-zisă: șocul energetic poate majora inflația și reduce creșterea economică, iar instituția nu promite că dobânzile vor rămâne neschimbate la următoarele reuniuni.
Consiliul guvernatorilor BCE arată că prețurile energiei au continuat să crească, generând simultan două riscuri: inflație mai mare și activitate economică mai slabă.
„Amploarea și durata mai mari ale șocului energetic” ar putea genera efecte indirecte și de runda a doua, potrivit deciziei publicate de BCE. ecb.europa.eu
Primele efecte apar prin facturile la energie și costurile de producție. Dacă firmele transferă scumpirile în prețurile bunurilor și serviciilor, inflația se poate extinde dincolo de energie.
O a doua etapă ar putea apărea dacă angajații solicită salarii mai mari pentru compensarea pierderii puterii de cumpărare. BCE precizează că salariile nu au reacționat încă semnificativ, dar riscul trebuie urmărit.
BCE a stabilit următoarele niveluri:
Instituția nu s-a angajat asupra unei traiectorii prestabilite. Fiecare decizie va fi luată separat, în funcție de inflație, datele economice și modul în care politica monetară se transmite către economie.
Prin urmare, menținerea dobânzilor în octombrie nu înseamnă că ciclul de înăsprire s-a încheiat.
Decizia BCE nu modifică imediat rata unui credit în euro. În cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă, actualizarea depinde de indicele prevăzut în contract, de marja băncii și de data revizuirii.
Dacă piețele anticipează noi majorări, indicii utilizați în contractele de credit pot crește înainte ca BCE să ia o nouă decizie. În sens invers, simpla menținere a dobânzii nu garantează reducerea ratelor.
Persoanele cu împrumuturi cu dobândă fixă sunt protejate până la expirarea perioadei de fixare. La refinanțare sau la trecerea la dobândă variabilă, costul poate fi însă recalculat în funcție de noile condiții de piață.
România nu face parte din zona euro, dar deciziile BCE influențează costurile de finanțare ale statului, companiilor și populației.
Dobânzile europene ridicate pot susține euro și pot pune presiune asupra monedelor din regiune. Pentru BNR, o eventuală depreciere a leului ar putea alimenta inflația prin scumpirea importurilor.
O politică monetară mai dură în zona euro poate limita și spațiul BNR pentru reducerea propriei dobânzi. O diferență prea mică între dobânzile din România și cele din zona euro ar putea diminua atractivitatea plasamentelor în lei.
Statul român este, de asemenea, afectat prin costul împrumuturilor în euro. Randamentele mai mari se pot transmite în dobânzile plătite la emisiunile de obligațiuni și, ulterior, în cheltuielile bugetare cu serviciul datoriei.
Portofoliile acumulate prin programul standard de achiziții de active și prin programul lansat în pandemie continuă să scadă într-un ritm considerat de BCE „măsurat și previzibil”.
Banca centrală nu mai reinvestește sumele încasate din obligațiunile ajunse la maturitate. Acest proces reduce treptat lichiditatea injectată anterior în piețe și poate menține presiunea asupra costurilor de finanțare.
BCE susține că este pregătită să folosească instrumentele disponibile dacă apar evoluții dezordonate care afectează transmiterea politicii monetare între statele zonei euro.
Mesajul pentru piețe este unul de prudență: dobânzile rămân momentan neschimbate, dar scumpirea energiei poate obliga BCE să intervină din nou.
