Un studiu ASE propune tichete de masă de 50 de lei și schimbarea formulei de indexare

Valoarea tichetelor de masă ar trebui majorată de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei, prin corectarea formulei de indexare, sau menţinută la nivelul actual, dar cu eliminarea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, pentru creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor, a declarat marţi, pentru AGERPRES, profesorul universitar de economie Cristian Păun, în contextul prezentării unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) privind impactul socio-economic al biletelor de valoare.

"Studiul nostru arată clar că indexarea corectă ar fi, în momentul de faţă, cu rata inflaţiei, 50 lei de la 45. Şi, eventual, putem să discutăm ca această indexare să nu se întâmple. Dacă dăm înapoi contribuţia la sănătate într-o primă fază, adică facem zero contribuţia la sănătate, putem să obţinem acei 4,50 lei, putem să îi obţinem nu din creşterea valorii, ci pur şi simplu din faptul că renunţăm la contribuţia la sănătate pe aceste tichete şi atunci nu mărim valoarea, dar măcar scoatem contribuţia la sănătate din aşa ceva. Sunt diferite moduri în care poţi să creşti, într-adevăr, puterea de cumpărare", a explicat Cristian Păun.

Acesta a susţinut că principala problemă a mecanismului actual de indexare o reprezintă formula utilizată pentru ajustarea valorii tichetelor de masă, care compară ritmurile de creştere a preţurilor din două perioade consecutive, în loc să reflecte majorarea efectivă a acestora.

"În primul rând, pe partea de tichete de masă, din punctul nostru de vedere, principala problemă e legată de formula de indexare a valorii acestor tichete de masă, pentru că, în momentul de faţă, valoarea tichetelor de masă este ajustată în funcţie de un indice care compară ritmul de creştere al preţurilor din perioada curentă cu ritmul de creştere a preţurilor din perioada anterioară, ceea ce nu-i corect. Adică, dacă preţurile au crescut în ambele perioade, dar în perioada curentă mai puţin decât în perioada anterioară, valoarea tichetelor ar trebui să scadă, ceea ce nu e în regulă. Cu alte cuvinte, urgent, ministerul ar trebui să modifice această formulă şi să pună ceea ce e corect, adică indicele cu care a crescut preţul efectiv de la o perioadă la alta. Asta ar trebui să fie clar corectată", a precizat profesorul universitar.

Potrivit studiului ASE, mecanismul legal de indexare aplicat în septembrie 2026 nu a produs nicio majorare a valorii tichetelor de masă, deşi preţurile alimentelor au crescut cu 7,75% într-un an.

"Legea nr. 165/2018 (art. 32) prevede indexarea semestrială obligatorie a tichetelor de masă cu indicele preţurilor de consum la mărfurile alimentare, cu o clauză de neregresie. Formula de calcul din normele metodologice (HG nr. 1045/2018, art. 33) împarte însă media indicilor lunari dintr-un semestru la media din semestrul anterior. Astfel, formula nu măsoară cât au crescut preţurile, ci dacă ritmul creşterii lor s-a accelerat sau a încetinit", se arată în document.

Autorii studiului explică faptul că, în perioadele de dezinflaţie, când preţurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent, formula poate conduce la o valoare calculată mai mică a tichetului, iar clauza de neregresie împiedică reducerea efectivă a acesteia.

"Consecinţa este sistematică, nu accidentală: în perioade de dezinflaţie preţurile cresc, dar mai încet decât înainte, raportul iese subunitar şi formula cere reducerea valorii tichetului. Clauza de neregresie blochează reducerea, iar rezultatul este îngheţarea valorii nominale", precizează studiul.

Astfel, aplicarea formulei în septembrie 2026 a condus la o valoare calculată de 44,86 lei pentru tichetul de masă, sub nivelul de 45 de lei aflat în vigoare, ceea ce a determinat menţinerea valorii nominale a acestuia.

Studiul propune modificarea formulei de indexare prin raportarea la evoluţia efectivă a preţurilor alimentelor şi introducerea unei componente care să ţină cont de dinamica reală a veniturilor salariale, calculată pe o perioadă de trei ani.

În scenariul principal analizat, valoarea tichetului de masă ar creşte de la 45 de lei la 50,05 lei pe zi, ceea ce ar putea genera anual o valoare adăugată brută suplimentară de aproximativ 2,4 miliarde de lei şi ar putea susţine echivalentul a 18.100 de locuri de muncă în plus. Într-un al doilea scenariu, valoarea tichetului ar ajunge la 50,54 lei pe zi, iar impactul suplimentar estimat ar fi de aproximativ 2,6 miliarde de lei şi 19.800 de locuri de muncă echivalente.

Cristian Păun a subliniat că, pe lângă corectarea formulei, ar trebui luată în calcul şi evoluţia veniturilor salariale, astfel încât ajustarea valorii tichetelor să ţină cont de situaţia economică şi de capacitatea angajatorilor de a le acorda.

"Pe de o parte, preţurile care ar trebui să fie totdeauna prinse acolo, preţul alimentelor, de preferabil, şi aşa este acum cu indicele preţurilor la alimente, dar, repet, cu greşeala de formulă aferentă, la care noi sugerăm să se mai adauge şi un indicator care ţine de productivitatea muncii, astfel încât firmele să îşi poată permite să acorde aceste tichete de masă fără să fie stresate, pentru că, încă o dată, se vorbeşte tot timpul de capacitatea firmelor de a le acorda", a explicat economistul.

În opinia sa, fiscalitatea aplicată tichetelor de valoare le diminuează rolul de instrumente de politică publică şi reduce atractivitatea acestora pentru angajatori.

"În toate aceste tichete de valoare, problema o reprezintă impozitarea, pentru că regimul fiscal de astăzi este destul de împovărător pe aceste instrumente şi ele îşi pierd din semnificaţie, din rolul pe care îl au, de a fi instrumente de politică publică, nu de politică fiscală. Ele trebuie să servească mai degrabă ca instrumente de politică publică şi noi, când le evaluăm prin efectul pe care îl au le evaluăm prin efectul pe care îl au în domeniile ţintite de aceste instrumente", a afirmat profesorul universitar.

Acesta a susţinut că tichetele sunt supuse impozitării la acordare, în timp ce bunurile şi serviciile achiziţionate cu ajutorul lor sunt, la rândul lor, supuse taxării, motiv pentru care consideră necesară revizuirea regimului fiscal.

"Nu are sens să le încărcăm şi de TVA, şi de impozit pe profitul la destinaţie, să le încărcăm apoi de impozite şi în momentul în care ele se acordă, pentru că, în felul ăsta, noi, cumva avem un regim de dublă taxare, şi când se acordă, şi când se cheltuiesc. Haideţi să cădem de acord că ele ar trebui impozitate doar o dată. În general, atunci când se cheltuiesc şi când se acordă, să nu le mai impozităm", a mai spus Păun.

Referitor la voucherele de vacanţă, economistul a apreciat că valoarea acestora ar trebui corelată cu costul unui sejur şi cu posibilităţile de cofinanţare ale beneficiarilor, inclusiv în cazul familiilor cu copii.

"Nu cerem sau nu recomandăm nimic legat de de voucherele de vacanţă, indexarea lor, ci poate o corelare a lor mai degrabă cu ce înseamnă, până la urmă, un sejur de vacanţă pentru o familie", a explicat acesta.

În discuţia privind valoarea voucherelor, Cristian Păun a avansat şi posibilitatea majorării plafonului de deductibilitate fiscală, subliniind însă că sunt necesare calcule raportate la costurile efective de cazare.

Potrivit studiului ASE, reducerea valorii voucherelor de vacanţă de la 1.600 la 800 de lei a fost însoţită de diminuarea volumului acestora cu 59,3% în 2025, iar contribuţia estimată la PIB a scăzut de la 0,103% în 2024 la 0,036% în 2025.

Analiza econometrică indică faptul că restricţionarea voucherelor este asociată cu aproximativ 951.600 de sosiri şi 1,04 milioane de înnoptări mai puţine ale turiştilor români, cumulat pentru 2025 şi primele opt luni din 2026, comparativ cu scenariul în care regimul anterior de acordare ar fi continuat. Autorii precizează că aceste rezultate reprezintă abateri faţă de o traiectorie contrafactuală estimată, nu pierderi cauzale demonstrate.

În ceea ce priveşte tichetele sociale de hrană, Cristian Păun a atras atenţia asupra reducerii sprijinului acordat persoanelor vulnerabile, în condiţiile în care inflaţia afectează puterea de cumpărare.

"Dar noi spunem că efectul a fost pozitiv în momentele în care aceste tichete s-au acordat şi că, oarecum, ele au reprezentat un element de protecţie socială foarte bun. Ori, taman acum, când inflaţia loveşte foarte tare, tu renunţi la acest instrument, ceea ce este cumva nedrept. Este un pic ciudat că, oricât de mult am vrea noi să fim consecvenţi cu deficitul, totuşi nu poţi să laşi în urmă nişte oameni care, într-adevăr, au probleme sociale", a declarat economistul.

Conform studiului, în 2025, tichetele sociale de hrană au fost acordate în două tranşe, faţă de şase anterior, iar numărul beneficiarilor a scăzut de la aproximativ 2,5 milioane la 1,12 milioane. Contribuţia economică estimată a acestora a fost de 0,033% din PIB, iar numărul locurilor de muncă echivalente susţinute s-a situat la aproximativ 6.600.

Totodată, studiul arată că tichetele de masă au susţinut în 2025 o valoare adăugată brută de 21,089 miliarde de lei, echivalentul a 1,10% din PIB, şi aproximativ 161.000 de locuri de muncă echivalente. Valoarea tichetelor emise anul trecut s-a ridicat la 18,375 miliarde de lei, în creştere cu 12,9% faţă de 2024.

Concluziile studiului au fost prezentate marţi, 27 octombrie, în cadrul celei de-a doua ediţii a Policy & Impact Forum, organizată de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), în parteneriat cu Academia de Studii Economice şi alături de Ambasada Franţei în România.