Deficitul administrației publice a ajuns la 9,2% din PIB în România în trimestrul al doilea din 2026, după 5,5% în primele trei luni, potrivit datelor Eurostat. Este cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%. Cifra a reaprins întrebările despre evoluția finanțelor statului, mai ales în condițiile în care Ministerul Finanțelor a raportat un deficit bugetar cash de 3,82% din PIB după primele nouă luni ale anului.
Cele două valori nu se contrazic și nici nu pot fi comparate direct. Cifra Eurostat este un indicator pentru un singur trimestru, ajustat sezonier și calculat prin metodologia europeană ESA 2010. Valoarea Ministerului Finanțelor este deficitul cumulat, calculat prin metodologia națională cash, pentru intervalul ianuarie-septembrie și raportat la PIB-ul anual.
În tabelul Eurostat, România a avut un deficit trimestrial ajustat sezonier de 5,5% din PIB în trimestrul I și de 9,2% în trimestrul II. În același trimestru, deficitul mediu a fost de 3,5% în UE și de 3,3% în zona euro. Datele pentru 2026 sunt provizorii și pot fi revizuite.
Raportarea la PIB-ul trimestrial contează: cei 9,2% nu reprezintă deficitul acumulat de la începutul anului și nici estimarea pentru întregul an. Nici procentele trimestriale nu se adună pentru a obține deficitul anual. Eurostat precizează că seriile trimestriale sunt construite în metodologia ESA 2010, iar valorile ajustate sezonier țin cont de tiparul obișnuit al veniturilor și cheltuielilor publice.
Metodologia cash înregistrează încasările și plățile efectuate efectiv. ESA 2010 înregistrează tranzacțiile în funcție de momentul în care apare activitatea economică sau obligația de plată, nu doar atunci când se transferă banii. Din acest motiv, o factură pentru o lucrare deja executată poate afecta deficitul ESA înainte ca plata să apară în execuția cash. Calculul european mai include ajustări privind creanțele, obligațiile, dobânzile, fondurile europene și instituțiile încadrate în sectorul administrației publice.
După primele nouă luni, Ministerul Finanțelor a raportat un deficit cash de 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, față de 5,35% în perioada similară din 2025. La finalul primului semestru, deficitul cash era de 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB. Aceste procente sunt calculate prin metodologia națională și pe o perioadă cumulată, diferită de indicatorul trimestrial ajustat sezonier publicat de Eurostat.
Ministerul Finanțelor explică saltul dintre cele două trimestre prin calendarul cheltuielilor și al încasărilor. O parte dintre investițiile publice care, în mod obișnuit, ar fi fost realizate spre finalul anului au fost efectuate mai devreme, înaintea termenului de 31 august pentru închiderea unor proiecte și jaloane din PNRR.
Potrivit instituției, plățile pentru investiții au totalizat 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea, față de 21,7 miliarde în primul trimestru. În execuția cash, investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 25,2 miliarde peste nivelul din perioada similară a anului trecut. AGERPRES
Ministerul mai arată că încasările din unele impozite sunt repartizate în metodologia ESA pe perioada în care s-a născut obligația fiscală. În plus, ajustarea sezonieră nu elimină fluxurile neregulate, precum plățile mari pentru investiții. Astfel, cheltuieli și venituri care apar în trimestre diferite în execuția cash pot influența altfel seria ESA.
Cifra trimestrială ridicată vine în contextul în care Eurostat a revizuit deficitul anual al României pentru 2025 la 7,8% din PIB, de la 9,2% în 2024. Valoarea pentru 2025 este cea validată în cadrul procedurii de deficit excesiv și nu trebuie confundată cu datele trimestriale provizorii pentru 2026. România a rămas însă țara cu cel mai mare deficit anual din UE.
Pentru bugetul pe 2027 și pentru evaluarea costurilor de finanțare, seria anuală ESA rămâne esențială. Cifra de 9,2% pentru trimestrul al doilea arată presiunea înregistrată în acel interval, dar nu înlocuiește calculul deficitului cumulat și nu poate fi extrapolată automat asupra întregului an. Ministerul Finanțelor a indicat că ținta națională pentru 2026 este de 6,2% din PIB în metodologia ESA, iar datele anuale validate pentru 2026 vor fi publicate ulterior.
