"Luminiţa de la capătul tunelului". Negrescu: Să sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste

Evoluţia pozitivă a deficitului bugetar, anunţată în această dimineaţă de Ministerul de Finanţe (detalii aici), trebuie privită, în esenţă, ca un fel de 'luminiţă de la capătul tunelului'. Să sperăm că noul guvern nu o va stinge prin măsuri populiste. De asta avem nevoie de un executiv în care să vedem profesionişti în domeniile lor, nu activişti de partid interesaţi doar de imagine, de considerentele electorale, transmite analistul economic Adrian Negrescu.

Dincolo de speculaţiile politice, cert eeste că datele Ministerului Finanțelor arată o îmbunătățire clară a traiectoriei fiscale: deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB în primele șapte luni ale anului, față de 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 — o reducere de 37% în termeni nominali, echivalentul a 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut. Este primul semnal concret, susținut de cifre, că direcția de consolidare fiscală anunțată de guvern chiar produce rezultate.

Ce contează însă la fel de mult ca mărimea ajustării este modul în care a fost făcută. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9% — un decalaj sănătos, care arată că ajustarea nu se bazează exclusiv pe tăieri brutale, ci și pe o colectare mai bună, explică Adrian Negrescu.

"Rezultatele bune de până acum nu înseamnă că problema e rezolvată"

Dobânzile plătite de stat au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni ale anului — o factură directă a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani, când România a bugetat deficite de peste 5-6% din PIB timp de șase ani consecutivi, cu vârful de 9,3% din PIB în anul electoral 2024.

Cu cât deficitul și necesarul de finanțare scad, cu atât presiunea asupra costurilor de împrumut se poate atenua în timp — iar acesta este, de fapt, motivul central pentru care reducerea deficitului trebuie tratată ca prioritate absolută, nu ca un obiectiv opțional, subliniază analistul economic.

Creşterea economică

Creșterea economică rămâne aproape stagnantă în 2026, cu estimări între 0,1% (Comisia Europeană, prognoza de primăvară) și puțin peste 1% (variante mai optimiste), pe fondul consolidării fiscale în curs și al scăderii consumului intern.

Abia în 2027 este așteptată o revenire, cu o creștere estimată la 2,2%-2,3% de către atât Comisia Europeană, cât și Comisia Națională de Strategie și Prognoză — dar această revenire este condiționată explicit de încheierea înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și de scăderea inflației, adică de succesul continuării ajustării fiscale, nu de un factor extern favorabil, explică Adrian Negrescu.

Concluzie

Concluzia este limpede: reducerea deficitului bugetar nu este doar un obiectiv contabil, ci elementul care leagă între ele toate celelalte variabile ale economiei — costul datoriei, traiectoria inflației, stabilitatea leului și, în cele din urmă, revenirea creșterii economice promisă pentru 2027.

Fără o corecție structurală susținută — disciplină solidă a cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, absorbție accelerată a fondurilor europene și prioritizarea reală a investițiilor — stabilizarea de până acum riscă să rămână un episod temporar, iar factura, așa cum arată deja cele peste 40 de miliarde de lei plătite doar ca dobânzi în șapte luni, va continua să crească pentru toată economia: pentru stat, pentru companii și, în cele din urmă, pentru fiecare român, transmite Negrescu.