Președintele Nicușor Dan a descris drept „o nouă provocare” incidentele cu drone din Marea Neagră, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul bulgar Rumen Radev. Mesajul său a fost însă mult mai vag decât situația pe care a prezentat-o: nave comerciale lovite, echipaje în pericol și atacuri repetate în apropierea României și Bulgariei.
În noaptea de miercuri spre joi, două nave au luat foc în zona Sulina, dintre care una chiar în rada portului. Președintele a spus că au fost lovite de drone, dar nu a atribuit public atacurile Rusiei. Reuters relata că una dintre nave se afla în apele teritoriale românești, iar cealaltă în afara lor iar șapte membri ai echipajului navei Wine Trader erau dați dispăruți.
După discuția cu Rutte și Radev, șeful statului a anunțat solidaritatea aliaților și o sesiune dedicată a Consiliului Nord-Atlantic. A vorbit și despre nevoia de echipamente pentru „un nou tip de provocare”, comparând situația cu incursiunile dronelor de pe frontiera românească de la Dunăre, de acum un an.
Aici declarația devine neclară. Nu spune ce capabilități solicită România, ce măsuri ar putea proteja navigația comercială sau când ar urma să fie luate. Nici „reacția statului”, anunțată de președinte înaintea întâlnirii, nu este explicată.
Mark Rutte a transmis că NATO va lucra cu aliații din regiunea Mării Negre și își va ajusta postura de descurajare și apărare „după cum va fi necesar”. Este un semnal că Alianța tratează situația ca pe una de securitate, dar fără detalii despre măsuri concrete.
Imagine din timpul unor antrenamente NATO în Marea Baltică
Există un motiv legitim pentru care președintele nu a spus cine a atacat navele: anchetele sunt în curs, iar atribuirea unui atac înainte de confirmarea probelor ar putea complica răspunsul diplomatic și militar. Faptul că Dan a vorbit despre încercări ale Rusiei de a destabiliza țările de pe Flancul Estic nu echivalează însă cu o atribuire oficială a atacurilor de acum dar lasă totuși loc interpretărilor.
Problema este felul în care a fost comunicată gravitatea momentului. „Cumva”, „evident” și comparația cu episoadele anterioare cu drone dau impresia unei situații gestionabile printr-un aport de echipamente, deși în regiune au fost lovite repetat nave comerciale. În atacurile de lângă Bulgaria de marți, o navă s-a scufundat, iar 11 membri ai echipajului erau dați dispăruți, potrivit Reuters. Mai mult, pentru România miza este una uriașă din cauza exploatării gazelor naturale din Neptul Deep.
Fregata daneză HDMS Absalon în timpul exercițiului NATO BALTOPS 2026 în Marea Baltică
Așadar, declarația nu minimalizează explicit amenințarea, președintele vorbind despre Rusia și despre destabilizarea Flancului Estic. Dar nici nu transmite suficient de clar ce înseamnă această evaluare pentru protejarea României și a navigației din zonă.
Un mesaj mai ferm ar fi precizat ce cere Bucureștiul aliaților, ce se va întâmpla pentru protejarea traficului maritim și când vor primi publicul și operatorii navali informații actualizate. Prudența în atribuirea atacurilor poate fi justificată; lipsa detaliilor despre răspuns lasă însă impresia unei reacții politice sub nivelul gravității incidentelor iar cetățenii români ai nevoie mai mult ca oricând de certitudini și răspunsuri ferme.
