Statele Unite analizează propunerile Turciei și Indiei privind un armistițiu limitat în Marea Neagră, destinat protejării navelor care transportă cereale și produse energetice.
Secretarul american de stat Marco Rubio a declarat că există un interes internațional tot mai mare pentru o asemenea înțelegere. Negocierile se află însă într-o fază preliminară, iar Rusia nu și-a exprimat disponibilitatea de a accepta propunerea.
O eventuală înțelegere nu ar însemna încetarea războiului din Ucraina, ci numai oprirea anumitor atacuri asupra transportului comercial maritim.
Inițiativa urmărește să permită transportul cerealelor și al produselor energetice rusești și ucrainene fără ca navele implicate să fie atacate.
Rubio a precizat că Washingtonul analizează propunerile formulate de Turcia și India, în timp ce continuă să susțină o soluție negociată mai amplă pentru războiul din Ucraina.
Canada discută separat cu Ucraina și India despre protejarea transportului maritim și despre posibilitatea opririi atacurilor asupra infrastructurii electrice ucrainene în perioada de iarnă.
Interesul manifestat de mai multe state nu înseamnă însă că există deja un acord. Reuniunea miniștrilor de externe din G20 s-a încheiat fără un comunicat comun, iar Moscova nu a dat până acum un semnal clar că ar accepta armistițiul maritim.
Președinții Turciei și Ucrainei au convenit să lucreze la o posibilă refacere a coridorului pentru cereale din Marea Neagră. Ankara încearcă din nou să joace rolul de mediator, după experiența acordului care a permis exporturile ucrainene în prima parte a războiului.
Turcia consideră că atacurile asupra navelor civile trebuie oprite indiferent de partea care le desfășoară. Pentru ca mecanismul să funcționeze este însă necesar un acord care să cuprindă garanții de securitate, verificarea navelor și reguli clare pentru porturile și încărcăturile eligibile.
Rămâne neclar dacă Rusia ar accepta un coridor care permite Ucrainei să își majoreze exporturile și ce concesii ar cere Moscova în schimb.
Un armistițiu limitat ar avea efecte contradictorii asupra României.
Pe de o parte, reducerea riscului militar ar putea diminua primele de asigurare, costul transportului și pericolul ca minele marine, dronele sau resturile unor aparate atacate să afecteze navele comerciale. Portul Constanța, Sulina și porturile dunărene ar beneficia de un mediu de navigație mai sigur.
Pe de altă parte, redeschiderea unui coridor maritim direct din porturile ucrainene ar putea reduce o parte din volumele care tranzitează România. În ultimii ani, Portul Constanța și infrastructura de la Dunăre au preluat cantități importante de cereale ucrainene care nu puteau fi expediate pe rutele tradiționale.
Un traseu direct prin Marea Neagră ar fi, în multe cazuri, mai rapid și mai ieftin decât tranzitul pe calea ferată, rutieră sau pe Dunăre.
Reluarea exporturilor ucrainene și rusești în condiții mai sigure ar putea aduce pe piața mondială cantități mai mari de grâu, porumb și ulei de floarea-soarelui.
Pentru consumatori și statele importatoare, efectul ar putea fi o reducere a prețurilor și o îmbunătățire a securității alimentare. Pentru agricultorii români, volumele suplimentare pot însemna însă presiune asupra cotațiilor și o concurență mai puternică pentru capacitatea portuară.
Efectul nu poate fi estimat înainte de stabilirea porturilor, produselor și cantităților care ar intra în mecanism.
Discuțiile reprezintă o tentativă diplomatică, nu un acord încheiat. Navele comerciale și companiile de asigurări nu își vor modifica evaluările numai pe baza declarațiilor politice.
Pentru coborârea reală a costurilor ar fi necesare un document acceptat de Rusia și Ucraina, garanții internaționale, un sistem de monitorizare și o perioadă în care înțelegerea să fie respectată.
Până atunci, transportul din Marea Neagră rămâne expus atacurilor, incidentelor cu drone și minelor marine. Pentru România, miza este dublă: siguranța navigației și păstrarea rolului economic dobândit de Portul Constanța.
