Atacurile asupra navelor din Marea Neagră au ucis mai mulți marinari decât loviturile asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz și din Orientul Mijlociu, de la începutul conflictului dintre Statele Unite și Iran, scrie The Wall Street Journal (WSJ). Violențele au perturbat rutele comerciale și au sporit presiunea asupra NATO, după ce incidentele s-au extins în apropierea apelor României și Bulgariei.
Potrivit cifrelor companiei de securitate maritimă Ambrey, în Marea Neagră au avut loc peste 300 de atacuri în acest an. Mai mult de 30 de marinari au murit și peste 20 sunt dați dispăruți, conform datelor citate de WSJ de la Asociația Armatorilor Turci, MarineTraffic și autoritățile locale.
Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz și în regiunea mai largă a Orientului Mijlociu au fost raportate aproximativ 130 de atacuri și 25 de marinari morți, de la izbucnirea conflictului dintre SUA și Iran, la sfârșitul lunii februarie. Datele sunt atribuite Organizației Maritime Internaționale.
Forțele ruse au vizat nave comerciale care transportau exporturi alimentare din Ucraina către Marea Neagră. Ucraina a atacat, la rândul său, nave rusești de pe cealaltă parte a mării, folosind drone. În urma intensificării loviturilor, armatorii s-au îndepărtat în mare parte de apele din apropierea Ucrainei și Rusiei, căutând zone mai sigure.
Incidentele s-au extins însă și în apropierea României și Bulgariei, ambele membre NATO. În octombrie, aproape jumătate dintre atacurile asupra a 12 nave din largul celor două țări s-au soldat cu marinari morți, dispăruți sau răniți, potrivit publicației americane.
Unii lideri europeni au asociat atacurile din apropierea teritoriului NATO cu Rusia, care a negat orice implicare. Incidentele au loc în paralel cu încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și acte de sabotaj pe flancul estic al alianței, pe care oficiali europeni le-au pus, de asemenea, pe seama Moscovei.
România și Bulgaria sunt considerate deosebit de expuse, în contextul în care capacitățile lor militare și de apărare civilă sunt printre cele mai puțin dezvoltate din Europa. Aliații NATO trimit resurse pentru a sprijini regiunea. Luni, Comisia Europeană a anunțat că vrea să accelereze crearea unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră, după atacurile recente, fără să indice Rusia drept responsabilă.
Marea Neagră este o legătură strategică între Europa și Asia și o rută importantă pentru comerțul internațional. La țărmurile sale se află Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina.
După invazia rusă pe scară largă din 2022, regiunea a fost scena unor confruntări navale și atacuri asupra transportului comercial. Ulterior, intensitatea luptelor a scăzut: navele militare ruse s-au retras în porturi, iar atacurile asupra navelor cu cereale și alte produse alimentare exportate din Ucraina s-au redus, în urma presiunilor internaționale. Recoltele ucrainene sunt importante pentru aprovizionarea unor țări din Africa și din Orientul Mijlociu.
Datele privind traficul maritim arată însă că tensiunile recente au afectat din nou navigația. Numărul navelor care au intrat în Marea Neagră prin Bosfor a scăzut cu 41% în octombrie față de aceeași lună din 2025, iar tranzitele în ambele direcții s-au redus cu 38%, potrivit organizației Global Fishing Watch, citată de WSJ.
