Nu este vorba despre o dezbatere morală privind inegalitatea, ci despre un risc contabil și bursier: dacă averile ultra-bogaților sunt lovite de o corecție majoră pe piețe, întregul motor al consumului american ar putea încetini brusc.

„Buy, Borrow, Die” - mecanismul care reduce factura fiscală

În centrul analizei se află mecanismul devenit celebru în rândul celor mai bogați americani: „Buy, Borrow, Die” (cumpără, împrumută, mori).

Strategia funcționează simplu:

- fondatorii de companii tech nu încasează salarii semnificative;

- acumulează acțiuni a căror valoare crește accelerat;

- nu le vând pentru a evita plata impozitului pe câștiguri de capital;

- folosesc portofoliul de acțiuni drept garanție pentru împrumuturi la costuri reduse;

- la deces, baza de impozitare se resetează („step-up provision”), ștergând obligațiile fiscale potențiale pentru moștenitori.

Exemplele cele mai cunoscute sunt Mark Zuckerberg, care a avut mult timp un salariu simbolic, sau miliardari precum Elon Musk.

Potrivit analizei, rata efectivă de impozitare a celor mai bogați 400 de americani este în jur de 24%, semnificativ sub nivelul suportat de managerii sau profesioniștii cu venituri salariale mari.

Citește și: Politica monetară a SUA intră într-o fază de pauză și prudență

Consumul american, tot mai concentrat în vârf

Un alt punct esențial: concentrarea averilor schimbă structura economiei reale.

Datele citate arată că cei mai bogați 20% dintre americani generează aproape 60% din consumul total din SUA. Consecința este o divergență clară:

- brandurile de lux prosperă;

- retailul adresat clasei de mijloc stagnează;

- economia devine tot mai dependentă de performanța bursieră.

Dacă sectorul tehnologic sau inteligența artificială ar suferi o corecție severă, averile garantate prin acțiuni ar pierde din valoare, iar accesul la finanțare al miliardarilor s-ar reduce. Efectul în lanț ar putea însemna o frânare abruptă a consumului.

California pregătește o taxă de 5% pentru cei mai bogați

În acest context, statul California se pregătește să voteze o taxă suplimentară de 5% aplicată celor mai bogați aproximativ 200 de rezidenți. Inițiativa este susținută de sindicatele din sănătate, care încearcă să compenseze reducerile federale din programul Medicaid.

Dezbaterea este intensă. Unii miliardari au reacționat deja. Sergey Brin a părăsit statul, iar Peter Thiel a criticat în repetate rânduri politicile fiscale californiene.

Susținătorii taxei argumentează că fără o contribuție mai mare din partea celor ultra-bogați, finanțarea serviciilor publice riscă să se deterioreze. Criticii avertizează însă asupra riscului de exod fiscal și scădere a investițiilor.

Dimensiunea politică: sprijin pentru Donald Trump

O parte semnificativă a marilor averi americane susține politic actuala administrație a președintelui Donald Trump, în special agenda de dereglementare și reducere a impozitelor.

De la Elon Musk la Peter Thiel, sprijinul financiar și politic pentru menținerea unui regim fiscal favorabil capitalului este evident.

Un risc structural pentru economia SUA

Mesajul implicit al analizei este că economia americană ar putea deveni vulnerabilă prin această concentrare extremă: dacă impozitarea apasă preponderent pe veniturile din muncă, iar averile financiare rămân parțial protejate, baza de consum se îngustează.

Pe termen scurt, sistemul funcționează. Pe termen lung însă, o economie dependentă disproporționat de piața bursieră și de comportamentul financiar al unei elite restrânse devine mai fragilă în fața șocurilor.

Iar dacă o corecție majoră lovește sectorul tehnologic sau bula inteligenței artificiale, vulnerabilitatea s-ar putea transforma rapid într-o problemă macroeconomică majoră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.