Pregătire militară voluntară, cu indemnizație și intrare în rezervă

Cea mai vizibilă noutate introdusă de lege este posibilitatea participării voluntare la un program de pregătire militară de bază. Cetățenii români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita participarea la acest program, care poate avea o durată de până la patru luni.

Participarea este condiționată de semnarea unui angajament și de declararea aptitudinii medicale. Pe durata pregătirii, voluntarii beneficiază gratuit de cazare, hrană, echipament, asistență medicală și medicamente, precum și de toate drepturile prevăzute de lege pentru militarii în termen. În plus, aceștia primesc o indemnizație totală echivalentă cu trei salarii medii brute pe economie, plătită lunar. După finalizarea programului, participanții sunt luați în evidența centrelor militare și introduși în rezerva operațională.

Legea prevede explicit că, în cazul în care programul nu este dus la bun sfârșit, sumele primite și cheltuielile efectuate de instituția militară pentru pregătire trebuie restituite.

Citește și: Cum arată primul program european dedicat industriei de apărare

Obligații mai clare pentru rezerviști și românii plecați din țară

Actul normativ detaliază și înăsprește cadrul obligațiilor militare în situații excepționale. În cazul instituirii stării de urgență, al stării de asediu, al declarării mobilizării sau al stării de război, rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați în funcție de nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

O prevedere importantă vizează cetățenii români cu domiciliul în România, dar aflați temporar în străinătate. Aceștia au obligația ca, în situațiile menționate, să se prezinte la centrele militare în termen de maximum 15 zile de la notificare, pentru clarificarea situației militare și, după caz, primirea ordinului de chemare. Notificarea se face oficial, în scris, la adresa de domiciliu din România.

În același timp, legea extinde categoria persoanelor considerate rezerviști, incluzând nu doar pe cei care au efectuat serviciul militar, ci și foștii polițiști și polițiști de penitenciare.

Rezerva de mobilizare este structurată clar în rezervă operațională și rezervă generală, utilizabile diferit pe timp de pace sau în situații de criză.

Studenți civili, sancțiuni mai clare și obligații pentru angajatori

Legea introduce și o categorie nouă de studenți: cei din instituțiile civile de învățământ superior școlarizați pentru nevoile instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale. Aceștia beneficiază, pe durata studiilor, de cazare, hrană și indemnizație, iar pe perioada pregătirii militare au drepturi și obligații similare studenților militari.

Totodată, sunt clarificate contravențiile legate de neprezentarea la recrutare, concentrare sau clarificarea situației militare, fiind stabilite mai precis sancțiunile și autoritățile competente să le aplice. O parte dintre aceste prevederi intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea legii.

Pentru angajatori, legea introduce obligația de a suspenda raporturile de muncă sau de serviciu ale salariaților chemați la instruire, concentrare sau mobilizare și de a le păstra locul de muncă pe toată durata îndeplinirii obligațiilor militare.

În ansamblu, modificările nu marchează o revenire la armata obligatorie, ci reflectă efortul statului de a crea o rezervă militară mai bine organizată, mai predictibilă și adaptată noilor realități de securitate, prin mecanisme de voluntariat și reguli mai clare privind obligațiile existente.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.