„Nimeni nu îl mai vrea, pentru că va ieși foarte curând din funcție”, a declarat Trump reporterilor, luni, după ce a fost informat că Macron va respinge invitația. „O să pun un tarif de 200% pe vinurile și șampaniile lui și atunci o să se alăture”, a adăugat președintele american.

Mesaje private făcute publice

Trump a publicat și un mesaj text primit de la Macron, în care liderul francez îl invita pe președintele SUA la o cină la Paris, joi, precum și la discuții cu reprezentanți din Ucraina, Siria, Danemarca și Rusia.

„Nu înțeleg ce faci cu Groenlanda”, i-ar fi scris Macron lui Trump, potrivit mesajului confirmat ulterior de un oficial francez. Publicarea conversației private a fost interpretată la Paris ca o escaladare fără precedent a tensiunilor diplomatice.

Traducerea mesajului:

”De la președintele Macron
către președintele Trump

Dragul meu prieten,

Suntem complet pe aceeași linie în privința Siriei.
Putem face lucruri importante în privința Iranului.
Nu înțeleg ce faci în legătură cu Groenlanda.
Hai să încercăm să construim lucruri mari:

1. Pot organiza o reuniune G7 după Davos, la Paris, joi după-amiază.

2. Pot invita ucrainenii, danezii, sirienii și rușii, în marja reuniunii.

Hai să luăm cina împreună la Paris, joi, înainte să te întorci în SUA.

Emmanuel”

Amintim faptul că luni, 9 ianuarie 2026, premierului Norvegiei, Jonas Gahr Store, a dat publicității un mesaj în care Trump afirmă că nu se mai simte „obligat să gândească exclusiv în termeni de pace”, deoarece nu a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Liderul de la Casa Albă a mai publicat azi încă un SMS, de această dată trimis de Mark Rutte, șeful NATO.

Publicarea în cascadă a mesajelor private indică faptul că președintele SUA nu este într-o stare de spirit care să-i permită discuții diplomatice. 

Citește și: SMS-ul care a inflamat diplomația: ce i-a scris Trump premierului norvegian

Presiuni înainte de Davos

În timp ce se pregătește să participe la World Economic Forum de la Davos, Trump a amplificat conflictele cu liderii europeni. În ultimele zile, acesta a amenințat opt state cu tarife comerciale pentru că se opun cererii sale ca Danemarca să cedeze Groenlanda Statelor Unite și a atacat public Norvegia pentru că nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace, deși distincția nu este decisă de guvernul norvegian.

În același timp, Trump încearcă să forțeze Franța să se alăture așa-numitului „Board of Peace”, o structură de pace pe care liderul american o promovează alături de lideri autoritari precum Alexander Lukashenko și chiar președintele rus Vladimir Putin.

O inițiativă de pace controversată

Inițial conceput pentru a supraveghea reconstrucția Gazei, mandatul „Board of Peace” s-a extins rapid, potrivit mai multor oficiali europeni citați de Bloomberg. Trump pare să vadă acest organism ca pe un instrument prin care să rezolve alte conflicte internaționale și să influențeze agenda globală.

Un proiect de statut al grupului, consultat de Bloomberg, arată că Trump ar urma să fie primul președinte al Board of Peace și să aibă autoritate deplină asupra deciziilor de aderare. Administrația americană cere statelor care doresc un loc permanent să contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari.

Macron nu intenționează să accepte această propunere, a declarat o persoană apropiată președintelui francez. Liderul de la Paris consideră că mandatul propus depășește cu mult dosarul Gaza și riscă să submineze rolul Organizația Națiunilor Unite, pe care Franța îl consideră „nenegociabil”.

Europa se opune presiunilor americane

Potrivit surselor Bloomberg, alături de Franța, Regatul Unit, Suedia, Țările de Jos, Germania și Canada sunt pregătite să respingă invitația lui Trump. Aceste state au fost, de asemenea, vizate de amenințări tarifare după ce și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca în disputa privind Groenlanda.

Liderii Uniunea Europeană urmează să se reunească într-un summit de urgență în această săptămână pentru a discuta răspunsul comun. Blocul comunitar este pregătit să impună tarife asupra unor bunuri americane în valoare de 93 de miliarde de euro, dacă Trump va pune în aplicare amenințarea de a introduce, de la 1 februarie, o taxă de 10% pe importurile din Europa.

În acest context, Macron face presiuni pentru activarea Instrumentului Anti-Coerciție al UE, un mecanism puternic care permite restricționarea accesului pe piața europeană a statelor care folosesc presiuni economice ca armă politică.

Escaladarea conflictului dintre Washington și capitalele europene riscă să transforme Davos-ul din acest an într-un câmp de confruntare diplomatică, cu mize majore atât pentru comerțul transatlantic, cât și pentru arhitectura de securitate globală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.