Opțiuni militare pe masă, fără o decizie finală

Sursele citate susțin că Donald Trump nu a luat încă o decizie finală, însă ia „foarte serios” în calcul autorizarea unor atacuri ca răspuns la acțiunile autorităților iraniene împotriva demonstrațiilor declanșate de criza economică și de prăbușirea monedei naționale. Printre scenariile prezentate președintelui se numără inclusiv lovituri asupra unor ținte nemilitare din Teheran, opțiuni discutate în cadrul unor consultări confidențiale.

Întrebat despre planificarea unor eventuale atacuri, personalul Casei Albe a făcut trimitere la declarațiile publice și postările recente ale președintelui. „Iranul se uită la LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”, a scris Trump sâmbătă, pe rețelele sociale, într-un mesaj adresat direct populației iraniene.

Citește și: Proteste sângeroase în Iran. Medicii spun că nu mai au loc pentru morți și răniți

Proteste în extindere și represalii anunțate de regim

Protestele din Iran au început la finalul lunii decembrie, ca reacție la criza valutară, dar s-au extins rapid și au căpătat o amploare națională, fiind însoțite de apeluri la schimbări radicale ale regimului autoritar. Organizațiile pentru drepturile omului susțin că zeci de manifestanți au fost uciși. Liderul suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, a declarat vineri că autoritățile „nu vor da înapoi” în fața protestelor de masă.

Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic sâmbătă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, subiectele abordate incluzând protestele din Iran, situația din Siria și negocierile privind un acord de pace în Gaza. Rubio a transmis separat, pe un cont personal de social media, că Statele Unite „susțin oamenii curajoși din Iran”.

Context exploziv, după precedentele lovituri ale SUA

Tensiunile sunt amplificate de faptul că Donald Trump a demonstrat recent că este dispus să recurgă la forță. La 3 ianuarie, președintele a ordonat o operațiune militară în Venezuela, iar în iunie anul trecut SUA au lovit direct Iranul, într-o operațiune denumită „Midnight Hammer”. Atunci, bombardiere B-2 au lansat bombe penetrante asupra facilității nucleare de la Fordo, iar submarine americane au atacat cu rachete de croazieră instalațiile de la Natanz și Isfahan.

Oficiali americani recunosc însă că orice atac trebuie calibrat atent pentru a nu produce efectul invers, adică mobilizarea populației iraniene în sprijinul regimului sau declanșarea unor represalii care ar putea pune în pericol personalul militar și diplomatic al SUA din regiune. Un înalt oficial militar a precizat că ar fi nevoie de timp suplimentar pentru consolidarea pozițiilor americane și pregătirea apărării înaintea oricărei acțiuni.

Posibila lovitură ar veni la puțin peste șase luni după atacurile americane asupra siturilor nucleare iraniene și într-un moment în care Trump a ordonat deja operațiuni militare în Siria, Yemen, Somalia și Nigeria în cel de-al doilea mandat. Iranul rămâne astfel una dintre principalele ținte ale strategiei de presiune maximă promovate de actualul președinte american.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.