EXCLUSIV Cine protejează interesele statului în contextul Liberty Galați

Ministerul subliniază că deciziile privind sechestrări, măsuri fiscale sau investigații fiscale și penale nu intră în atribuțiile sale, acestea revenind altor instituții ale statului, precum ANAF, Ministerul Finanțelor sau autoritățile judiciare.

Rolul Ministerului Economiei: politică industrială, nu decizii fiscale

Potrivit documentului, Direcția Politici Industriale și Finanțări pentru Industrie (DPIFI) din cadrul MEDAT are un rol de sinteză în elaborarea și actualizarea politicii industriale a României, în corelare cu strategiile europene precum Green Deal, Strategia Digitală și Noua Strategie Industrială a UE.

Direcția nu are competențe operative în gestionarea situațiilor financiare ale companiilor, dar urmărește evoluția principalelor ramuri industriale, inclusiv industria metalurgică, și participă la grupuri tematice privind digitalizarea, economia circulară, tranziția verde și eficiența energetică.

Citește și: Liberty Galați, în concordat preventiv, preia Phoenix Slag Services SRL

Comitet interministerial pentru Liberty Galați

În contextul situației de la Liberty Galați, Guvernul a constituit un Comitet interministerial pentru protejarea intereselor statului, prin Decizia prim-ministrului nr. 453 din 18 septembrie 2025. Comitetul este condus de vicepremierul Marian Neacșu și îi include, printre alții, pe vicepremierul Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Justiției Radu Marinescu și ministrul Economiei Radu-Dinel Miruță.

Comitetul are atribuții largi, de la analiza situației economico-financiare și juridice a celor două companii, până la evaluarea expunerii Exim Banca Românească, ANAF și a altor entități de stat, precum și formularea de propuneri legislative pentru protejarea interesului statului. De asemenea, sunt analizate efectele sociale ale unei eventuale restrângeri sau opriri a activității și posibilele intenții ale unor investitori interesați de preluarea sau susținerea producției.

Statul avertizează asupra riscurilor pentru aprovizionare

Ministerul Economiei atrage atenția asupra rolului strategic al platformei industriale de la Galați în lanțurile de aprovizionare naționale și regionale, în special pentru construcții, infrastructură și industria navală. O reducere semnificativă a capacității de producție ar putea genera riscuri economice și industriale, însă intervențiile statului pot avea loc doar după evaluări detaliate și în coordonare interinstituțională.

MEDAT mai spune că România dispune de o Strategie Industrială pentru perioada 2024–2030, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2024. Documentul urmărește retehnologizarea industriei, adaptarea la digitalizare și tranziția către o economie verde, precum și dezvoltarea competențelor profesionale necesare industriei viitorului.

Strategii pe hârtie, oțel din import. Paradoxul Liberty Galați

Avertismentul statului privind riscurile pentru aprovizionare contrastează puternic cu realitatea din teren. România se află într-un ciclu intens de construcții – autostrăzi, căi ferate, proiecte energetice, investiții publice și private – care consumă cantități tot mai mari de oțel, în timp ce producția internă rămâne fragilă și impredictibilă.

În loc să valorifice capacități industriale strategice, precum combinatul de la Liberty Galați, economia ajunge să importe masiv oțel și produse laminate, transferând valoare adăugată în afara țării și expunând șantierele românești la șocuri de preț și blocaje logistice. Situația scoate la iveală un paradox greu de ignorat: statul invocă strategii industriale, comitete interministeriale și obiective de reindustrializare, dar acceptă, în practică, erodarea celui mai mare producător de oțel din România.

Fără o soluție funcțională pentru Liberty Galați, nevoia acută de oțel a economiei românești rămâne acoperită din importuri, iar politica industrială riscă să rămână, din nou, doar un exercițiu de documente bine intenționate.