Ce este Mercosur și unde se suprapune cu România
Mercosur este un bloc economic construit pe exportul masiv de produse agricole și materii prime, de la carne de vită și pasăre până la porumb, soia și zahăr. Exact produsele pe care România le produce și le exportă, și din care trăiesc sute de mii de ferme.
Acordul UE–Mercosur facilitează accesul acestor produse pe piața europeană prin contingente și tarife reduse, fără ca producătorii sud-americani să fie obligați să respecte integral standardele de mediu și de bunăstare animală impuse fermierilor europeni.
Pentru agricultura românească, acest dezechilibru nu este unul teoretic. Fermierii locali funcționează deja cu costuri ridicate, reguli stricte și infrastructură deficitară. Importurile mai ieftine din Mercosur vor exercita presiune suplimentară asupra prețurilor de la poarta fermei, reducând marjele și împingând în dificultate exploatațiile mici și medii, cele mai vulnerabile la șocuri externe.
Citește și: Statele UE dau undă verde acordului comercial cu Mercosur. Italia a înclinat balanța
Carnea, punctul cel mai vulnerabil
Sectorul cărnii este probabil cel mai expus. Carnea produsă în Mercosur este mai ieftină nu pentru că ar fi mai eficientă tehnologic, ci pentru că este obținută în condiții mai permisive, cu reguli mai relaxate privind tratamentele veterinare și bunăstarea animalelor. Odată intrată pe piața europeană, această carne concurează direct producția locală, iar câștigătorii sunt importatorii și marile lanțuri de retail, nu crescătorii români.
Nici la cereale situația nu este mai simplă. România este exportator net de grâu și porumb, însă prețurile sunt stabilite pe piețele globale. O ofertă mai mare din Mercosur înseamnă prețuri mai mici și volatilitate crescută, ceea ce se traduce prin venituri mai instabile pentru fermieri. În acest context, dependența de subvenții și de intervenția statului riscă să crească, exact într-o perioadă în care bugetul public este deja sub presiune.
Beneficiile acordului sunt, pentru România, mai degrabă indirecte. Industria alimentară de procesare ar putea avea acces la materii prime mai ieftine, iar retailul și-ar putea mări marjele. Marile economii vest-europene vor putea exporta în Mercosur automobile, utilaje și tehnologie. România nu are însă o ofertă comparabilă pentru aceste piețe, iar balanța comercială riscă să devină și mai dezechilibrată.
Standardele duble și competiția inegală
Problema de fond rămâne cea a standardelor duble. Fermierii români sunt obligați să respecte reguli stricte și costisitoare, în timp ce produsele concurente intră pe piață fără aceleași constrângeri. În aceste condiții, politicile europene de mediu și agricultură ajung să funcționeze împotriva propriilor producători, nu în favoarea lor.
Declarația președintelui Nicușor Dan ridică inevitabil întrebarea ce a obținut România în schimbul acestui vot. Până acum, nu sunt cunoscute clauze de salvgardare dedicate agriculturii românești, limite clare pentru produsele sensibile sau mecanisme de compensare. Votul pare mai degrabă unul de aliniere politică la poziția generală a Uniunii Europene decât rezultatul unei analize riguroase a intereselor economice naționale.
Lecția cerealelor ucrainene, încă proaspătă
România a trecut deja printr-un episod similar, odată cu liberalizarea importurilor de cereale din Ucraina. Atunci, impactul asupra fermierilor a fost rapid și dur, iar reacția statului a venit târziu și fragmentat. Acordul cu Mercosur riscă să repete același scenariu, dar la o scară mai mare și pe termen mult mai lung.
Privit strict din perspectivă românească, acordul UE–Mercosur este un pariu riscant. Beneficiile sunt limitate și difuze, în timp ce costurile sunt concentrate în agricultură și în mediul rural. Fără protecții clare și fără o strategie de compensare, votul favorabil de la Bruxelles riscă să se transforme într-o problemă economică și socială internă, cu efecte greu de inversat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.



1 BTC = 392759.17RON
1 ETH = 13380.87RON
1 LTC = 351.05RON
1 XRP = 9.04RON 





