Pe agenda şedinţei de joi, 27 noiembrie, a Guvernului, se află o hotărâre  privind aprobarea Strategiei naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029 și a planului de acțiune aferent acesteia.

În conformitate cu Programul de Guvernare 2023-2024, una dintre prioritățile de acțiune menționate în Anexa nr. 2 – Viziune pentru naţiune (parte integrantă din Hotărârea Parlamentului României nr. 22/2023 pentru acordarea încrederii Guvernului publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 533 din 15 iunie 2023), a constituit-o adoptarea Strategiei naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029 (denumită în continuare Strategia), în vederea susținerii și dezvoltării agriculturii naționale.

Citiţi şi: Florin Barbu anunță performanţe record în agricultură: "Cea mai mare bogăție a României"

În contextul misiunii de audit al performanței desfășurate la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), efectuat de Curtea de Conturi, a fost formulată Recomandarea cu privire la elaborarea unei Strategii naționale în domeniul promovării calității produselor agroalimentare românești 2025 – 2029.

Adoptarea Strategiei naționale de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029 intră în responsabilitatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, din perspectiva obiectivului prioritar, acela de asigurare și garantare a securității alimentare a populației, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

România, potenţial uriaş dar rezultate modeste

România dispune de un potențial agroalimentar considerabil, dar insuficient utilizat, cu un nivel de valorificare scăzut față de media statelor membre ale Uniunii Europene, ceea ce impune adoptarea și implementarea de politici și strategii specifice care să asigure valorificarea eficientă și integrală a acestuia. Conform datelor EUROSTAT, în anul 2021, agricultura României era pe locul 7 în Uniunea Europeană (UE), cu o producție de peste 21 de miliarde de euro.

În același timp, analizând ierarhia țărilor europene din punct de vedere al valorii producției agroalimentare industriale, se observă: în anul 2020, Germania înregistrează cea mai mare valoare a indicatorului analizat, cu o valoarea a producției de 173 mii mil. euro (19,62% din totalul european), urmată de Franța (17,33%), Italia (13,32%) și Spania (11,8%). România se situează pe locul 18, cu o valoare a producției de 9000 mil. euro, contribuind astfel cu doar 1,04% în realizarea valorii înregistrate la nivel european. În urma celor prezentate anterior, se identifică la nivelul României, o poziție sub media europeană, în ceea ce privește valoarea producției realizate la nivelul ramurilor industriei agroalimentare, potrivit notei de fundamentare.

Schimbările propuse prin strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029

Prin Strategia de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 - 2029, rezultatele așteptate și efectele preconizate sunt următoarele:

- Fructificarea potențialului agricol al României, revitalizarea zonelor rurale prin folosirea materiei prime locale, crearea de noi locuri de muncă, creșterea valorii adăugate și a valorii de piață a produselor agroalimentare;

- Crearea unei imagini/percepții pozitive asupra alimentelor românești și a recunoașterii calității și particularităților naționale atât pentru consumatorii români cât și pentru piețele statelor membre UE și piețele țărilor terțe;

- Conștientizarea consumatorului referitoare la calitatea produselor autohtone și la patrimoniul cultural gastronomic românesc;

- Susținerea producătorilor și procesatorilor din sectorul agroalimentar de a-și consolida poziția produselor românești pe piețele interne și internaționale, concomitent cu protejarea tradițiilor și identității locale;

- Susținerea producătorilor locali în adoptarea practicilor durabile de producție și în îmbunătățirea calității și diversității produselor lor;

- Identificarea și consolidarea instrumentelor de sprijin în vederea promovării produselor alimentare autohtone, inclusiv a fondurilor provenind din bugetul național, fonduri UE;

- Consolidarea consultării/dialogului și antrenării actorilor care activează în sectorul agroalimentar, respectiv producători, procesatori, comercianți, exportatori, organizații/entități comerciale;

- Extinderea și întărirea schimburilor comerciale în domeniul industriei agroalimentare, prin identificarea de noi piețe de desfacere și extinderea categoriilor de produse românești pentru export;

- Creșterea numărului de produse atestate/recunoscute/certificate pe scheme de calitate naționale și pe sisteme de calitate europene, cât și creșterea consumului de produse agroalimentare românești, a competitivității și, implicit, a exporturilor de produse agroalimentare pe piața internațională;

- Stimularea investițiilor: obținerea protecției la nivel european și înregistrarea pe scheme de calitate naționale vor stimula investițiile în infrastructura de producție și procesare, ducând la îmbunătățirea calității și standardelor de producție;

- Creșterea valorii adăugate: produsele cu protecția DOP/DOC, IGP și STG adaugă o valoare mai mare materiilor prime, crescând astfel veniturile producătorilor; produsele agroalimentare care au dobândit protecția DOP, IGP, STG și/sau au fost atestate pe scheme de calitate naționale vor beneficia de o recunoaștere oficială a calității și autenticității lor, ceea ce va spori atât încrederea consumatorilor, cât și extinderea comerțului către noi piețe;

- Dezvoltarea turismului: produsele de calitate și produsele tradiționale pot atrage turiști și vizitatori, sprijinind astfel industria turismului.

În concluzie, prin promovarea produselor agroalimentare românești, va crește consumul intern al acestora, dar și prezența acestora pe rafturile magazinelor din întreaga lume, redefinind astfel standardul de excelență în sectorul agroalimentar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.