Documentul introduce, pentru prima dată în legislația românească, limite clare de mandat pentru membrii Consiliului de administrație al BNR, reguli stricte de incompatibilitate și interdicții post-mandat, precum și dreptul la compensații financiare pentru perioadele în care foștii decidenți nu pot activa în sectorul privat. Măsurile fac parte din transpunerea Directivei europene CRD VI și vizează întărirea independenței supravegherii bancare și prevenirea conflictelor de interese.

Limită de 14 ani pentru membrii Consiliului de administrație

Una dintre cele mai sensibile modificări propuse de proiectul de lege este introducerea unei limite maxime de 14 ani pentru durata cumulată a mandatelor membrilor Consiliului de administrație al BNR, cu excepția guvernatorului, care este exclus explicit de la aplicarea acestei reguli, conform directivei europene.

Textul precizează clar că această limitare se aplică doar numirilor ulterioare datei de 11 ianuarie 2026, astfel încât mandatele aflate în derulare sau cele anterioare acestei date nu sunt luate în calcul. Practic, actuala structură de conducere nu este afectată retroactiv, însă se trasează un cadru strict pentru viitor.

Argumentul invocat de Ministerul Finanțelor este acela că rotația periodică a conducerii este esențială pentru menținerea independenței instituționale, evitarea capturii instituționale și alinierea României la standardele europene privind guvernanța autorităților de supraveghere.

Citește și: Economia frânează brusc: datele BNR arată semnele unei ierni economice dure

Interdicții ferme de tranzacționare și conflicte de interese

Proiectul introduce interdicții explicite pentru membrii Consiliului de administrație al BNR, alții decât guvernatorul, privind tranzacționarea instrumentelor financiare emise de instituțiile de credit supravegheate de bancă, de entitățile-mamă ale acestora, de filiale sau de entități afiliate.

În paralel, sunt consolidate regulile de prevenire a conflictelor de interese, astfel încât membrii conducerii să nu poată lua decizii de supraveghere având, direct sau indirect, interese financiare în entitățile vizate de aceste decizii. Regimul este extins și asupra personalului BNR implicat direct în activitatea de supraveghere prudențială.

Prin aceste prevederi, autoritățile urmăresc eliminarea oricărei suspiciuni de influență economică sau de utilizare a informațiilor privilegiate obținute în exercitarea funcției publice.

„Perioada de răcire” după mandat: angajări limitate în sectorul privat

Un alt element-cheie al reformei îl reprezintă introducerea unor perioade de incompatibilitate post-mandat, cunoscute sub denumirea de „cooling-off period”.

Pentru membrii Consiliului de administrație al BNR (cu excepția guvernatorului), proiectul stabilește interdicția temporară de a se angaja sau de a presta servicii profesionale în entități a căror activitate ar putea genera conflicte de interese, pentru o perioadă de până la 12 luni sau 3 luni, în funcție de natura activității respective.

În cazul personalului BNR implicat direct în supravegherea instituțiilor de credit, perioada de incompatibilitate este stabilită la 3 luni, o opțiune națională permisă de directiva europeană, justificată de autorități prin dimensiunea redusă a pieței muncii și necesitatea de a nu restrânge excesiv dreptul la muncă.

Compensații financiare pentru perioadele de incompatibilitate

Pentru a evita ca aceste interdicții să devină o sancțiune mascată, proiectul de lege introduce dreptul la o compensație financiară adecvată pentru membrii Consiliului de administrație și personalul BNR afectați de perioadele de incompatibilitate.

Ministerul Finanțelor argumentează că această soluție este impusă de directiva europeană și are rolul de a echilibra interesul public – integritatea supravegherii bancare – cu drepturile individuale ale persoanelor vizate, în special dreptul constituțional la muncă.

Nivelul concret al compensațiilor urmează să fie stabilit prin reglementări subsecvente, însă principiul este clar: statul acceptă să plătească pentru independența reală a autorității de supraveghere.

De ce contează această reformă

Prin aceste modificări, România face un pas important către profesionalizarea și europenizarea cadrului de guvernanță al BNR, într-un context în care supravegherea bancară este tot mai expusă riscurilor sistemice, presiunilor politice și intereselor economice majore.

Limitarea mandatelor, interdicțiile de tranzacționare și regulile stricte post-mandat schimbă fundamental relația dintre autoritatea de supraveghere și sectorul bancar, mutând accentul de pe persoane pe instituție și pe reguli clare, previzibile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.