Ministrul Economiei, Radu Miruță, promite că nu va lăsa platforma să intre în faliment și caută investitori dispuși să readucă șantierul pe linia de plutire.

O platformă strategică, dar împovărată de datorii

Damen Shipyards Mangalia SA are o importanță aparte pentru industria navală și pentru economia României. Controlat în proporție de 51% de statul român prin Șantierul Naval 2 Mai SA și 49% de grupul olandez Damen Holding, șantierul dispune de una dintre cele mai mari capacități de construcție de nave din Europa.

Cu toate acestea, bilanțul financiar arată o realitate îngrijorătoare. În 2021, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 552 milioane lei, însă pierderile s-au ridicat la aproape 78 milioane lei. Capitalul propriu a intrat pe minus, ajungând la un deficit de peste 2,7 miliarde lei. La 30 iunie 2025, datoriile restante la bugetul de stat și contribuțiile sociale depășeau 83,3 milioane lei, față de 67,8 milioane lei în martie.

Administratorul judiciar provizoriu al insolvenței este CITR SPRL, una dintre cele mai cunoscute firme de restructurare din România.

Miruță: „Nu voi lăsa șantierul să ajungă la faliment”

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a transmis un mesaj ferm duminică seară, afirmând că Șantierul Naval Mangalia este un exemplu de platformă funcțională care trebuie salvată.

„Este un aspect asupra căruia mă uit cu foarte multă atenție, cel de la Șantierul Naval Mangalia. Acolo este o platformă funcțională. Statul român are multe foste fabrici prin care au crescut buruienile și care nu mai prea valorează. Șantierul Naval Mangalia e cel mai mare șantier cu o capacitate de dimensiuni impresionante din Europa. Încercăm să găsim parteneri pentru ca acolo să se poată construi în continuare nave”, a declarat ministrul Economiei.

Citește și: Damen are probleme: dosare vechi și acuzații noi ies la iveală

El a reamintit că parteneriatul cu Damen, început cu mari speranțe, a dus la acumularea unor datorii totale estimate la circa 207 milioane de euro și s-a desfășurat „în dezinteresul statului român”.

Angajații, între teamă și speranță

Pentru cei aproximativ 800 de angajați, situația este una tensionată. În urmă cu doar câțiva ani, șantierul oferea locuri de muncă pentru aproape 2.000 de oameni din Mangalia și Constanța. Acum, lucrările sunt reduse, iar incertitudinea planează asupra viitorului.

„Le spun celor aproape 800 de angajați să aibă încredere că sunt în ultimii 15 ani singurul lor partener care urmăresc interesul angajaților și al statului român, nu al unei încrucișări de afaceri necurate în dezinteresul statului. Ăsta e riscul să se întâmple acum”, a subliniat Miruță.

Un simbol al industriei navale românești

Șantierul Mangalia are o istorie de aproape 30 de ani, fiind unul dintre puținele locuri din Europa unde pot fi construite și reparate nave de mari dimensiuni. Poziția strategică la Marea Neagră, apropierea de rutele comerciale și infrastructura modernă au făcut ca platforma să fie considerată un atu pentru România în competiția regională.

Însă pierderile financiare repetate, managementul deficitar și lipsa unor comenzi constante au transformat avantajele în vulnerabilități. Intrarea în insolvență nu înseamnă încă faliment, dar arată cât de gravă este situația.

Ce urmează

În prezent, statul român are de ales între două scenarii: atragerea unor noi investitori care să restructureze și să dezvolte activitatea sau lichidarea unei platforme care, deși are probleme, rămâne un activ industrial strategic.

Pentru comunitatea locală din Mangalia și Constanța, miza este uriașă. Șantierul naval nu reprezintă doar un loc de muncă, ci și o parte din identitatea orașului și un motor economic regional. Dacă va fi salvat și revitalizat, ar putea redeveni un reper al industriei navale din Europa. Dacă nu, riscul este ca Mangalia să se alăture altor zone industriale abandonate ale României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.