Producții agricole solide și scădere a prețurilor la cereale

Potrivit instituției, indicele global al prețurilor alimentare a scăzut cu 6% în 2025, pe fondul recoltelor bogate și al condițiilor meteorologice favorabile. Prețurile la grâu s-au redus cu 7%, cele la orez au înregistrat un declin dramatic de 31%, iar porumbul a crescut ușor, cu 4%, ca urmare a cererii solide și a stocurilor reduse.

Pentru perioada 2026–2027, Banca Mondială estimează o stabilizare a pieței, cu variații anuale de doar 1–2% la principalele grupe alimentare – cereale, uleiuri vegetale și alte produse alimentare. „Stocurile mondiale de grâne rămân confortabile, iar creșterea producției revine la tendința pe termen lung”, notează raportul.

Fermierii, prinși între prețuri mici la cereale și costuri ridicate la îngrășăminte

Deși scăderea prețurilor la alimente ar putea reduce presiunea inflaționistă globală, raportul avertizează că „profitabilitatea fermierilor este serios afectată” de costurile tot mai mari ale fertilizanților.

Indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu peste 20% în 2025, iar pentru unele produse creșterile sunt și mai accentuate: ureea +30%, fosfații DAP +26%, clorura de potasiu (MOP) +19%.

Scumpirile sunt cauzate de restricțiile comerciale impuse de China, care și-a redus exporturile de îngrășăminte azotoase cu peste 90%, și de sancțiunile UE asupra importurilor din Rusia și Belarus. În plus, costurile materiilor prime precum sulful lichid s-au triplat față de finalul lui 2024.

Citește și: România, investiții record prin InvestAlim: fabrici noi și locuri de muncă în agricultură

„Această divergență – prețuri agricole mai mici și costuri la inputuri mai mari – erodează marjele fermierilor și riscă să ducă la aplicarea redusă de îngrășăminte în sezonul 2025–2026, ceea ce ar putea diminua randamentele culturilor”, se arată în document.

Riscuri: La Niña, cererea de biocombustibili și economia globală

Banca Mondială consideră că riscurile pentru piața agricolă globală sunt „echilibrate”, dar cu posibile deviații semnificative în ambele sensuri. Pe de o parte, o revenire a fenomenului La Niña ar putea afecta recoltele de porumb, grâu și soia în America de Sud și SUA, iar prelungirea restricțiilor Chinei la exporturile de îngrășăminte ar putea împinge prețurile alimentelor peste estimări.

Pe de altă parte, o scădere a cererii de biocombustibili, determinată de prețurile mai mici ale petrolului sau de relaxarea cotelor de amestec, ar putea reduce cererea pentru uleiurile vegetale – inclusiv soia și palmier –, determinând scăderi suplimentare ale prețurilor.

Situația securității alimentare

Deși prețurile mai mici la alimente ar trebui să îmbunătățească accesul la hrană, Banca Mondială avertizează că efectele diferă de la o țară la alta. În 2025, numărul persoanelor care se confruntă cu foamea la nivel global este estimat la 634 de milioane, în scădere ușoară față de 673 de milioane în 2024.

Totuși, în multe state sărace, prețurile interne nu au scăzut în același ritm cu cele internaționale, din cauza conflictelor, a deprecierii monedelor și a costurilor ridicate ale transportului și îngrășămintelor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.