În timp ce Pakistanul devine unul dintre cei mai mari producători de opium din lume, Iranul se pregătește să reia cultivarea legală de mac pentru uz medical, după mai bine de patru decenii de interdicție. Fenomenul are implicații economice, sociale și de securitate de amploare regională, estimările indicând că noul val de producție ar putea alimenta piețele de heroină din Europa și Asia cu zeci de tone anual.

Pakistanul, noul „Afganistan” al opiului

Drone de supraveghere, polițiști militari înarmați și echipe speciale de distrugere a culturilor acționează zilnic în sud-vestul Pakistanului. După trei ani de la interdicția talibană, Balochistan, o provincie aflată la granița cu Afganistanul, a devenit epicentrul unei industrii clandestine de miliarde de dolari.

Guvernatorul provinciei, Sarfraz Bugti, a descris situația drept „o problemă care aduce rușine națională” și a promis că „niciun centimetru de teren nu va fi folosit pentru cultivarea macului”. Totuși, realitatea din teren contrazice discursul politic:

„Statul luptă din greu, dar fiecare sezon devine mai costisitor și mai periculos”, a declarat un oficial pakistanez. Campania de eradicare a culturilor de mac a costat deja peste 1 miliard de rupii (3,5 milioane de dolari) numai în acest an.

Potrivit datelor obținute prin imagini satelitare de compania britanică Alcis și expertul în economie ilicită David Mansfield, doar două regiuni din Balochistan însumează 8.100 de hectare de culturi de mac — o suprafață suficientă pentru a acoperi consumul anual de heroină al întregului Regat Unit (aproximativ 38 de tone).

La nivel național, suprafața totală cultivată în Pakistan în 2025 este estimată la zeci de mii de hectare, comparativ cu doar 380 de hectare în 2023, transformând țara într-unul dintre cei mai mari producători de opium din lume.

Citește și: Afganistanul, un narcostat condus de talibani dopați cu opiu

Iranul reia cultivarea de mac – dar „legal”

La rândul său, Iranul a anunțat că va relua pentru prima dată după 1979 cultivarea legală de mac opiaceu pentru uz medical, din cauza penuriei acute de morfină, codeină și alte opioide esențiale.

Autoritățile de la Teheran afirmă că interdicția talibană a tăiat brusc sursa de aprovizionare. În 2021, Iranul confisca anual aproximativ 750 de tone de opiu de proveniență afgană, însă în 2024 cantitatea s-a redus la doar 200 de tone.

„Fără o cultură legală sau importuri controlate, sistemul nostru de sănătate riscă o criză gravă de medicamente vitale”, a declarat Mohammad Hashemi, purtătorul de cuvânt al Administrației pentru Alimente și Medicamente din Iran.

Noul program, aprobat personal de președintele Masoud Pezeshkian, va fi desfășurat sub supervizarea ONU, prin International Narcotics Control Board (INCB).

Iranul are nevoie anual de circa 500 de tone de opiu pentru producția internă de medicamente, dar sancțiunile economice americane fac aproape imposibile importurile.

„Opiumul crește bine în climatul iranian și necesită puțină irigație. Putem satisface nevoile interne și, eventual, exporta legal sub supraveghere ONU”, a explicat Saeed Sefatian, fost director al Departamentului iranian pentru combaterea drogurilor.

De la interdicție la boom regional: un echilibru periculos

Interdicția impusă de talibani, care a redus producția de opiu din Afganistan cu peste 90%, de la 129.000 de hectare în 2022 la doar 12.800 de hectare în 2025, a produs un efect de domino regional.

Pakistanul a preluat producția ilegală, folosind infrastructuri moderne, inclusiv puțuri adânci alimentate cu energie solară, care permit irigarea terenurilor aride.

Iranul, în schimb, încearcă să își creeze o industrie legală, dar riscă să devină un focar de dependență internă, după ce ONU a desemnat țara drept „cel mai mare consumator de opium din lume” încă din 2010.

În paralel, pierderile de locuri de muncă pentru fermierii afgani au dus la un exod masiv de forță de muncă peste graniță, mulți dintre aceștia fiind angajați acum ca zilieri sau sharecroppers pe plantațiile din Pakistan.

Consecințele economice și geopolitice

Specialiștii avertizează că această mutare a centrului de greutate al industriei opiului ar putea avea efecte devastatoare asupra stabilității regionale.

În Pakistan, banii proveniți din vânzarea opiului finanțează grupări insurgente și rețele teroriste locale, într-o țară deja marcată de peste 2.000 de morți în conflicte interne anul trecut.

În Iran, creșterea prețurilor la opium (de la 100 USD/kg în 2021 la peste 730 USD/kg în 2024) riscă să alimenteze piața neagră și să împingă consumatorii cu venituri mici către droguri sintetice mai ieftine, precum metamfetaminele.

„Iranul se confruntă cu o dilemă globală: trebuie să își protejeze sistemul medical, dar riscă să alimenteze o piață a dependenței. Este un echilibru foarte fragil”, a comentat Sefatian.

O industrie de miliarde cu efecte globale

Organizația Națiunilor Unite estimează că piața mondială a opiului și heroinei valorează peste 60 de miliarde de dolari anual, iar Europa rămâne principala destinație de consum.

Deși producția afgană a scăzut drastic, stocurile vechi de opium și noile recolte din Pakistan par să fi menținut prețurile heroinelor stabile și au împiedicat, cel puțin temporar, o invazie de opioide sintetice pe piața europeană.

Analiștii avertizează însă că, dacă trendul continuă, rutele traficului de droguri se vor reconfigura rapid, iar Iranul și Pakistanul vor deveni puncte strategice pentru cartelurile care operează între Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Europa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.